Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

California, pârjolită de incendii de vegetaţie. Pompierii locali folosesc inteligenţa artificială. Pentru ce?

13 Aug. 2023, 11:35
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
13 Aug. 2023, 11:35 // Actualitate //  Realitatea.md

Pompierii din California se folosesc de inteligenţa artificială pentru a identifica incendiile de vegetaţie. Datorită AI, aceștia obţin videoclipuri de la peste 1.000 de camere amplasate strategic în tot statul, într-un aparat care avertizează primii respondenţi când trebuie să se mobilizeze, transmite Reuters. Într-un exemplu de potenţial al programului ALERTCalifornia AI, lansat luna trecută, o cameră video a observat un incendiu care a izbucnit la 3 a.m., ora locală, în Pădurea Naţională Cleveland, la aproximativ 50 de mile (80 km) est de San Diego.

AI a alertat un căpitan care a chemat aproximativ 60 de pompieri, inclusiv şapte motoare, două buldozere, două cisterne de apă şi două echipe de mână. În 45 de minute focul a fost stins, conform protv.ro.

Dezvoltată de inginerii de la Universitatea din California San Diego, folosind AI de la DigitalPath, o companie cu sediul în Chico, California, platforma se bazează pe 1.038 de camere instalate de diverse agenţii publice şi utilităţi de energie din întreg statul, fiecare capabilă să se rotească la 360 de grade la comanda operatorilor de la distanţă. De când programul AI a început pe 10 iulie, Cal Fire a oferit alte exemple de AI care avertizează căpitanii pompierilor cu privire la un incendiu înainte de a fi efectuat un apel la 911, deşi nu avea încă un raport cuprinzător.

Neal Driscoll, profesor de geologie şi geofizică la UCSD şi cercetător principal al ALERTCalifornia, a spus că dimensiunea eşantionului de până acum a fost prea mică pentru a trage concluzii.

Cal Fire speră că tehnologia poate servi într-o bună zi drept model pentru alte state şi ţări din întreaga lume, o nevoie subliniată de incendiile neobişnuit de devastatoare din Hawaii, Canada şi Marea Mediterană din acest sezon.

„Se aplică 100% oriunde în lume, mai ales acum că ne confruntăm cu regimuri de incendiu mult mai mari şi mai frecvente şi cu schimbările climatice”, a declarat Suzann Leininger, specialist în informaţii Cal Fire în El Cajon, chiar la est de San Diego.

Cum funcționează

O parte din munca lui Leininger este de a ajuta aparatul să înveţe. Acesta revizuieşte videoclipurile înregistrate anterior din reţeaua de camere despre ceea ce AI consideră a fi un incendiu, apoi spune aparatului dacă a fost corect, cu un răspuns binar da sau nu.

Numeroase fenomene pot declanşa un răspuns fals pozitiv: nori, praf, chiar şi un camion care evacuează fum. Cu sute de specialişti care repetă exerciţiul în toată țara, AI a devenit deja mai precisă în doar câteva săptămâni, a spus Driscoll.

Dincolo de reţeaua de camere, platforma colectează cantităţi mari de informaţii suplimentare, inclusiv un studiu aerian pentru a cuantifica vegetaţia care ar alimenta viitoarele incendii şi ar cartografia suprafaţa Pământului, a spus Driscoll. Avioanele şi dronele colectează, de asemenea, date în infraroşu şi alte lungimi de undă dincolo de capacităţile viziunii umane. În timpul iernii, platforma este capabilă să măsoare râurile atmosferice şi stratul de zăpadă.

Echipa UCSD captează, de asemenea, date despre urmările incendiilor şi impactul acestora asupra eroziunii, dispersării sedimentelor, calităţii apei şi calităţii solului, a spus Driscoll. Datele, care sunt disponibile pentru orice companie privată sau cercetător academic, ar putea fi utilizate în cele din urmă pentru a modela comportamentul incendiului şi pentru a îmbunătăţi aplicaţiile AI neprevăzute pentru studiul mediului.

„Suntem într-o climă extremă chiar acum. Aşa că le oferim datele, pentru că această problemă este mai mare decât noi toţi”, a spus Driscoll.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking