Călin Georgescu a solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) să suspende efectele deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, care anulase alegerile prezidențiale din România. În cererea sa, Georgescu a cerut, de asemenea, ca CEDO să ordone statului român să reia procesul electoral, având în vedere rezultatele primului tur, care ar fi trebuit să-l confrunte cu Elena Lasconi în finala prezidențială.

Într-un comunicat de presă emis marți, CEDO motivează că a respins aceste cereri pentru că se află în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții, care se referă la măsuri provizorii.

„Măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curţii (Rules of Court) sunt decise in legătură cu proceduri în fața Curții, fără a influența orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai in cazuri excepționale, când reclamanții ar fi altfel expuși unui risc iminent de vătămare ireparabile”, explică CEDO, potrivit hotnews.ro.

Procesul inițiat de Călin Georgescu împotriva României pentru anularea alegerilor prezidențiale va continua la instanța de la Strasbourg, dar fără măsuri provizorii până la pronunțarea unei decizii finale. Decizia a fost luată în unanimitate de o Cameră formată din șapte judecători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Călin Georgescu #CEDO #Romania

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.