Călin Georgescu a solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) să suspende efectele deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, care anulase alegerile prezidențiale din România. În cererea sa, Georgescu a cerut, de asemenea, ca CEDO să ordone statului român să reia procesul electoral, având în vedere rezultatele primului tur, care ar fi trebuit să-l confrunte cu Elena Lasconi în finala prezidențială.

Într-un comunicat de presă emis marți, CEDO motivează că a respins aceste cereri pentru că se află în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții, care se referă la măsuri provizorii.

„Măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curţii (Rules of Court) sunt decise in legătură cu proceduri în fața Curții, fără a influența orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai in cazuri excepționale, când reclamanții ar fi altfel expuși unui risc iminent de vătămare ireparabile”, explică CEDO, potrivit hotnews.ro.

Procesul inițiat de Călin Georgescu împotriva României pentru anularea alegerilor prezidențiale va continua la instanța de la Strasbourg, dar fără măsuri provizorii până la pronunțarea unei decizii finale. Decizia a fost luată în unanimitate de o Cameră formată din șapte judecători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Călin Georgescu #CEDO #Romania

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.