Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a avut astăzi, 30 mai, o întrevedere cu o delegație formată din 14 companii membre ale Camerei de Comerț Elveția – România, care se află într-o vizită de lucru în țara noastră. Discuțiile s-au axat pe identificarea oportunităților de extindere a companiilor elvețiano-române pe piața moldovenească, precum și pe explorarea unor direcții de cooperare strategică în domenii de interes comun.

În cadrul dialogului, șeful instituției a prezentat climatul economic al Moldovei, subliniind deschiderea accentuată a țării pentru atragerea investițiilor străine, în special în sectoare cu valoare adăugată și potențial de dezvoltare durabilă. Totodată, a fost evidențiat rolul activ al CCI a RM în susținerea mediului de afaceri, prin platforme de dialog public-privat, servicii de consiliere și promovare a exporturilor.

„Un punct central al discuțiilor a fost dezvoltarea învățământului dual – un model educațional de succes, implementat în Republica Moldova cu sprijinul CCI a RM, în parteneriat cu cele mai importante universități și companii private din țară. Părțile au exprimat interesul pentru extinderea acestui model prin colaborări internaționale, inclusiv prin implicarea investitorilor din Elveția și România, având ca obiectiv pregătirea unei forțe de muncă calificate și adaptate cerințelor economiei moderne.

În perspectiva consolidării relațiilor bilaterale, președintele Sergiu Harea a adresat invitația către membrii delegației de a participa la cea de-a doua ediție a conferinței „Dialog Pro-Industrie”, organizată de CCI a RM – un eveniment strategic dedicat modernizării industriale și extinderii parteneriatelor internaționale”, se arată în comunicatul emis de CCI a RM.

Un element esențial menționat în cadrul întrevederii a fost și perspectiva noului context european și regional: statutul de țară candidată la Uniunea Europeană conferă Republicii Moldova o direcție clară de integrare economică și aliniere la standardele europene. În acest sens, ratificarea Acordului de comerț liber dintre Republica Moldova și statele membre EFTA (Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană) deschide noi orizonturi pentru extinderea cooperării comerciale și investiționale.

De asemenea, participanții au vorbit despre potențialul strategic al Republicii Moldova ca locație pentru lansarea de afaceri și inițiative economice, mai ales în perspectiva încheierii conflictului din Ucraina. Republica Moldova poate deveni un punct de plecare pentru proiecte de reconstrucție a Ucrainei, oferind investitorilor un cadru favorabil și stabil în imediata vecinătate a unei piețe aflate în proces de redresare.

„Relațiile comercial-economice dintre Republica Moldova și Confederația Elvețiană se bazează pe un cadru juridic solid, cu 32 de tratate bilaterale semnate, inclusiv acorduri privind protecția investițiilor și cooperarea economică. În 2024, Elveția s-a clasat pe locul 28 printre partenerii comerciali ai Republicii Moldova, cu peste 120 de companii cu capital elvețian active în țară. Cooperarea este susținută de activitatea Comisiei interguvernamentale moldo-elvețiene și de inițiative comune în domenii precum mediul de afaceri, educație, IT și investiții durabile”, mai transmite instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, CCI a RM reamintește existența unui Memorandum de Cooperare, semnat cu JCC – Camera Comună de Comerț Elveția, la 29 octombrie 2019, document care stă la baza relațiilor constructive cu partenerii elvețieni. CCI a RM își reconfirmă angajamentul de a sprijini conectarea comunităților de afaceri și de a promova Republica Moldova ca destinație competitivă pentru investiții.

#Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova #delegatie #întrevedere #Sergiu Harea

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.