La data de 13 mai 1999, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea cu privire la Camera de Comerț și Industrie”, atribuind Camerei statutul de organizație nonguvernamentală, autonomă şi independentă, care reprezintă interesele întreprinzătorilor din Republica Moldova.

Cu prilejul celebrării celor 25 de ani de la adoptarea legii instituției camerale, Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a felicitat membrii și echipa care contribuie la dezvoltarea sistemului cameral, promovarea produselor și serviciilor autohtone, dar și la consolidarea mediului de afaceri și a celui investițional din țară.

„Stimați membri, parteneri, Legea CCI a RM a fost adoptată pentru a stabili bazele organizării juridice a activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie și facilitează asocierea mediului de afaceri într-o instituție camerală care susține și promovează businessul moldovenesc. Pe parcursul acestor 25 de ani, doar împreună am reușit să contribuim la creșterea competitivității antreprenorilor autohtoni, am promovat produsele și serviciile autohtone la evenimente expoziționale organizate acasă, dar și peste hotare, am promovat învățământul dual; am facilitat comerțul exterior prin servicii de expertiză și certificarea originii mărfurilor; am organizat misiuni economice peste hotare; am oferit servicii de Arbitraj și Mediere, etc. Sunt recunoscător tuturor celor care sunt alături de instituția camerală, susțin eforturile noastre de a promova afacerile locale și cred cu certitudine că doar împreună vom contribui la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova”, a menționat Sergiu Harea.

La momentul de față, instituția camerală reunește peste 1100 de membri din toate ramurile economiei naționale, ce se bucură de suportul Camerei din Chișinău, dar și a celor 9 filiale de pe întreg teritoriul țării (Edineț, Bălți, Soroca, Cahul, Tighina, Orhei, Ungheni, Hîncești, Găgăuzia și Rîbnița).

Camera este persoană juridică de drept public, care exercită unele funții publice delegate de stat (precum: certificate de origine, Carnete ATA, aviz de impediment justificator și în domeniul învățământului dual), facilitează parteneriatele strategice orientate spre atragerea investițiilor, promovează relațiile comerciale naționale și internaționale și contribuie la aplicarea bunelor practici în dezvoltarea economică și socială a țării.

#CCI a RM #economie #Sergiu Harea

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a lansat o licitație pentru proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare și electrificare a liniei feroviare Iași–Ungheni. Valoarea estimată a contractului este de peste 5,6 milioane de euro, fără TVA, iar lucrările ar urma să fie finalizate în 24 de luni: șase luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, scrie BANI.MD.

Proiectul prevede lucrări semnificative pe partea moldovenească a traseului. Printre acestea se numără reabilitarea și modernizarea podului feroviar Eiffel peste râul Prut, inclusiv repararea structurilor metalice, înlocuirea elementelor deteriorate și a traverselor de pod.

Totodată, podul va fi pregătit pentru electrificare, iar de-a lungul liniei feroviare vor fi instalate elementele necesare pentru alimentarea trenurilor cu energie electrică. Sistemul de electrificare va funcționa la 25 kV și 50 Hz.

Lucrările includ și reconstrucția liniilor de cale ferată din stația Ungheni, precum și modernizarea sistemelor de semnalizare, centralizare, blocare și telecomunicații feroviare.

Contractul va fi realizat în regim „Design & Build”, ceea ce înseamnă că firma care va câștiga licitația va asigura atât proiectarea, cât și furnizarea echipamentelor și materialelor, lucrările de construcție, testarea și punerea în funcțiune a infrastructurii.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Connecting Europe Facility (CEF) și face parte din rețeaua europeană de transport TEN-T. Scopul este de a îmbunătăți legătura feroviară dintre Republica Moldova și România, de a crește capacitatea de transport peste frontieră și de a aduce infrastructura feroviară din Moldova la standarde europene.

Ofertele vor fi evaluate după criteriul celui mai bun raport calitate–preț. Prețul va conta în proporție de 60%, în timp ce experiența companiei și calificarea specialiștilor vor avea câte 20%.