Campania de împădurire începe pe 16 noiembrie. Autoritățile planifică să fie plantați arbori pe circa 4000 de hectare, potrivit Ministerului Mediului.

Pe 16 noiembrie 2024, membrii cabinetului de miniștri vor merge la Mălăiești, Orhei, unde vor sădi 40 de hectare de pădure. Pe întreg teritoriul țării vor fi disponibile peste 440 de locații, gestionate de 160 de autoritățile locale, unde pot fi sădiți copaci.

„În această toamnă, vom planta peste 26 de milioane de puieți, precum: stejar, frasin, salcâm și arțar, crescuți în pepinierele Agenției „Moldsilva”, pe o suprafață de peste 4000 de hectare. Fiecare copac plantat va fi un simbol al responsabilității noastre față de natură și față de viitorul Moldovei. Avem o șansă unică de a schimba peisajul țării, de a construi un viitor mai verde și de a transmite generațiilor următoare un model de grijă față de mediul înconjurător”, transmite ministrul Mediului, Sergiu Lazarenccu.

Totodată, Sergiu Lazarencu menționează buna colaborare cu autoritățile publice locale, care, după lansarea Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, au pus la dispoziție peste 24.000 de hectare de teren pentru împădurire. Oficialul mulțumește primăriilor pentru participare și mizează în continuare pe conlucrarea cu oficialii din regiuni.

„A devenit o tradiție ca, în ultimii ani, Moldsilva să se bucure de suportul cetățenilor în procesul de împădurire a țării. Apreciem efortul tuturor celor care s-au implicat în campania precedentă și mizăm pe o participare exemplară și de această dată. În toamna aceasta, în zona de Nord a țării vor fi create noi păduri pe o suprafață de peste 940 de hectare pe terenurile primăriilor în raioanele Briceni, Ocnița, Edineț, Sîngerei, Glodeni, Fălești, Drochia, Soroca, Florești, Șoldănești, Rezina. În zona de Centru, pe terenurile primăriilor Călărași, Orhei, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești , Criuleni, Anenii Noi, Ialoveni, vor fi create noi păduri pe o suprafață de peste 1150 de hectare. În zona de Sud a țării, pe terenurile primăriilor din raioanele Leova, Cahul, Cantemir, Comrat, Basarabeasca, Cimișlia, Ștefan Vodă, Căușeni, Taraclia, mun. Cahul, vor fi create păduri noi pe o suprafață de peste 1200 de hectare”, susține șeful Moldsilva, Victor Durbală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Toți cei care doresc să participe la plantări o pot face pe 16 noiembrie, dar și în zilele următoare, alegând terenurile din apropierea zonei în care locuiesc. Mai multe informații și detalii despre modalitatea de înscriere pentru participare pot fi găsite pe site-ul oficial al Agenției „Moldsilva” www.moldsilva.gov.md, accesând butonul „Participă la plantări toamna 2024”.

Pentru a facilita coordonarea activităților de plantare, responsabilii roagă cetățenii doritori să se alăture campaniei să comunice cu reprezentanții autorității și inginerii responsabili de împădurire.

#arbori #campanie #împădurire #Ministerul Mediului #plantare

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.