În regiunea transnistreană a început oficial „campania electorală”. „Alegerile” pentru funcția de lider al regiunii sunt programate pentru 13 decembrie. Candidații pot depune deja actele pentru înregistrare și pot începe colectarea semnăturilor, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Un candidat la funcția de lider al regiunii transnistrene poate fi propus de colective de muncă, organizații obștești și „partide politice”. Totodată, persoanele pot candida independent.

Potrivit așa-numitei comisii electorale centrale din regiune, pe liste sunt înregistrați 391 494 de alegători. Pentru înregistrare, candidatul trebuie să colecteze cel puțin 2%, dar nu mai mult de 3% din numărul total de semnături – aproximativ între 7,8 și 11,7 mii. Listele de subscripție și celelalte documente necesare trebuie depuse până pe 12 noiembrie. Înregistrarea candidaților are loc până pe 21 noiembrie.

Pentru organizarea „alegerilor”, în bugetul regiunii au fost prevăzute 15,4 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 956 de mii de dolari. Dacă nu va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, banii economisiți urmează să fie utilizați pentru acoperirea deficitului bugetar.

Niciun candidat oficial deocamdată, dar Neagu a fost deja „înaintat”

Deocamdată, oficial, nu a fost anunțată nici o candidatură. Printre potențialii candidați este menționat vicepreședintele de facto al executivului regional, Vitalie Neagu, considerat principalul posibil succesor al actualului lider al regiunii, Vadim Krasnoselski.

Anterior, Krasnoselski a declarat că nu intenționează să rămână în funcție după două mandate.

„Sunt pentru schimbarea puterii. Am spus-o de mai multe ori: «Două mandate, atât». Următorul trebuie să preia funcția și să ducă mai departe Transnistria”, declara Krasnoselski.

În acest context, în seara zilei de 13 septembrie a apărut pe Telegram un canal care se prezenta drept al lui Neagu și anunța că acesta intenționează să participe la „alegerile” din decembrie. La scurt timp, executivul local a dezmințit informația, precizând că acel canal a fost creat fără știrea lui Neagu și că acesta nu i-a autorizat pe cei care îl administrează să facă declarații despre planurile sale politice.

Înainte de dezmințire, informația a fost preluată de presa rusă, inclusiv de RIA Novosti. Ulterior, agenția a publicat o știre separată în care a dezmințit informația despre candidatura lui Neagu, însă postarea inițială este în continuare disponibilă.

Cine organizează „alegerile”

Așa-numita comisie electorală centrală din regiune este condusă de Stanislav Casap. În februarie 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a retras cetățenia Republicii Moldova. Tot atunci, cetățenia moldovenească i-a fost retrasă și adjunctei sale, Elena Gorodețkaia, precum și altor șapte persoane care au deținut sau dețin funcții în structurile din regiunea transnistreană.

Procedura a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate. Autoritățile de la Chișinău au declarat că decizia a fost luată în baza unor „acțiuni deosebit de grave” care prejudiciază interesele Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #campania electorala #regiunea transnistreana

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.