În campusul Micești al Universității Tehnice a Moldovei (UTM) au fost date în exploatare marți, 26 august, mai multe laboratoare și spații educaționale modernizate. Circa 724 de mii de euro au fost alocați din cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, finanțat de Banca Mondială, alte peste 13 milioane de lei sunt investiții ale UTM, iar mai bine de 2 milioane de lei sunt resurse din bugetul de stat, redistribuite de Ministerul Educației și Cercetării prin finanțarea complementară. La eveniment au participat președinta Maia Sandu și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Potrivit autorităților, spațiile renovate și dotate cu echipamente performante vor fi utilizate de aproximativ 1.000 de studenți care își fac studiile în acest campus.

„Învățământul agricol are viitor. Noi am fost alături de universitate în toți acești ani, iar peste 45 de milioane de lei au fost deja investite aici pentru modernizare. Noile laboratoare care acum sunt lansate vor fi utilizate de către studenți în premieră. Există un proces clar de modernizare, care se va accelera în următorii ani. Aveți certitudinea că învățământul agricol are viitor, iar Guvernul își manifestă întreaga deschidere și susținere pentru a forma aici, acasă, agronomi și medici veterinari de calitate, și să fim și competitivi pe plan internațional”, a afirmat ministrul Dan Perciun.

Rectorul Viorel Bostan susține că transformarea acestui campus a fost posibil doar grație sprijinului primit din partea partenerilor de dezvoltare și a Ministerului Educației și Cercetării.

„Facem investiții, susținem dezvoltarea sectorului zootehnic pentru că avem nevoie de specialiști foarte buni, vrem să avem cât mai multe companii eficiente, vrem să ne ajustăm la schimbările climatice și iată de aici trebuie să vină specialiști foarte buni, aici trebuie știința să ofere sfaturi tuturor celor care fac agricultură. Ne punem speranțele și salut aceste eforturi ale managementului și ale echipei și îi încurajez să continue în același ritm”, a spus Maia Sandu.

La Facultatea Științe Agricole, Silvice și ale Mediului a fost creat un cluster format din nouă laboratoare de biotehnologie vegetală. Acestea sunt dotate cu utilaje moderne pentru micropropagarea plantelor și cercetări interdisciplinare. Profesorii spun că pentru prima dată studenții vor putea lucra cu tehnologii avansate, indispensabile agriculturii verzi și sustenabile.

La Facultatea de Medicină Veterinară au fost create șapte laboratoare moderne, inclusiv unul de radiologie, care permite instruirea practică a studenților în condiții similare celor din centrele europene.

În paralel, sunt derulate proiecte de modernizare a fermei didactice și de construcție a unei sere modulare, investiții care au transformat facultatea într-un veritabil laborator viu pentru educație și cercetare.

Un proiect major finanțat prin grantul „Livada Moldovei” (9,75 milioane lei) susține modernizarea educației clinice și paraclinice prin dotarea laboratoarelor de Necropsie, Chirurgie, Tomografie Computerizată și Boli Infecțioase. În plus, facultatea dispune de o clinică veterinară mobilă, echipată pentru a asigura instruirea studenților în teren și servicii veterinare pentru comunitățile rurale. Clinica veterinară mobilă din cadrul facultății va servi drept model pentru crearea a asemenea structuri în localitățile republicii, cu precădere în centrele raionale, care vor asigura furnizarea de servicii medicale veterinare de înaltă calitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, a fost dotat și deschis Laboratorul Radiologic la Medicină Veterinară de la Centrul Medical Veterinar Universitar, și lansat Centrul de inovație și excelență în agricultură Agrotek Park, în valoare totală de 5,26 mil lei. Totodată, au fost transmise în gestiunea UTM a circa 570 ha de pământ arabil pentru stațiunea didactică, aspect care va contribui la formarea abilităților practice a studenților și la desfășurarea activităților de cercetare aplicată în Agronomie și Horticultură.

#laborator #reforma #UTM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.