Guvernul Canadei a anunţat că impune un tarif de 100% la importurile de vehicule electrice de fabricaţie chineză, care se potrivesc cu tarifele din SUA şi urmează planurilor similare anunţate de Comisia Europeană.

Anunţul a urmat încurajările consilierului american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, în timpul unei întâlniri cu premierul canadian Justin Trudeau şi miniştrii cabinetului său, de duminică.

Trudeau a spus că Canada va impune, de asemenea, un tarif de 25% asupra oţelului şi aluminiului din China.

Nu a existat un răspuns imediat din partea Chinei. Oficialii chinezi vor exprima probabil îngrijorări cu privire la tarifele americane, în discuţiile cu Sullivan, în timp ce Beijingul continuă să-şi refacă economia după pandemia de Covid-19. Preşedintele american Joe Biden a impus în luna mai noi tarife majore pentru vehiculele electrice chineze, bateriile avansate, celulele solare, oţelul, aluminiul şi echipamentele medicale.

”SUA cred că un front unit, o abordare coordonată a acestor probleme ne aduce beneficii tuturor”, a spus Sullivan reporterilor, duminică.

Biden a spus că subvenţiile guvernului chinez pentru vehiculele electrice şi alte bunuri de consum asigură că companiile chineze nu trebuie să obţină profit, oferindu-le un avantaj nedrept în comerţul global.

Firmele chineze pot vinde vehicule electrice cu doar 12.000 de dolari. Fabricile de celule solare şi fabricile de oţel şi aluminiu din China au suficientă capacitate pentru a satisface o mare parte din cererea mondială. Oficialii chinezi susţin că producţia lor menţine preţurile scăzute şi ar ajuta la o tranziţie către economia verde.

”O facem în aliniere, în paralel, cu alte economii din întreaga lume care recunosc că aceasta este o provocare cu care ne confruntăm cu toţii. Dacă nu vrem cu toţii să ajungem la o cursă până la capăt, trebuie să luăm atitudine”, a spus Trudeau despre noile tarife.

Singurele vehicule electrice fabricate în China importate în prezent în Canada sunt de la Tesla, fabricate la fabrica companiei din Shanghai.

#Canada #masini chinezesti #vehicule

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.