Cancelarul german Friedrich Merz şi-a apărat cu fermitate politica de respingere a solicitanţilor de azil la graniţă, declarată luni ilegală de o instanţă, în timp ce opoziţia îl acuză că este pregătit să „încalce legea” pentru a reduce imigraţia. Tribunalul administrativ din Berlin, sesizat de trei somalezi recent respinşi la graniţa cu Polonia, a calificat drept „ilegale” practicile noului guvern.

Încă de la învestirea sa în luna mai, noul guvern german a instituit respingerea majorităţii solicitanţilor de azil la graniţe, o promisiune importantă a cancelarului conservator. Decizia instanţei „poate reduce într-o anumită măsură marja noastră de manevră”, dar „ştim că putem continua cu respingerile”, a dat asigurări cancelarul german marţi, în cadrul unui congres al comunelor şi oraşelor germane, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Cancelarul german a repetat că doreşte să respecte „dreptul european existent”.

Berlinul susţine că respingerile sunt posibile în baza unor acorduri cu ţările vecine şi a reglementării Uniunii Europene. Întrebat despre posibilitatea de a contesta sentinţa, ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a precizat că „este în curs” o „procedură de fond” pentru a rezolva litigiul.

O poziţie criticată chiar şi în rândurile social-democraţilor, partenerul de coaliţie al conservatorilor. SPD a insistat întotdeauna asupra „umanităţii şi respectării regulilor juridice germane şi europene” în materie de azil, a reamintit deputatul Ralf Stegner pentru revista Der Spiegel. Într-un interviu acordat ziarelor grupului Funke, Felix Banaszak, liderul opoziţiei ecologiste, consideră „foarte îngrijorător” faptul că guvernul „testează la maximum cadrul juridic şi este pregătit să accepte pentru aceasta încălcarea legii”. Refuzurile ar fi necesare, conform cancelarului Friedrich Merz, „pentru a proteja securitatea şi ordinea publică în ţara noastră, pentru a evita ca oraşele şi comunele să fie suprasolicitate” şi pentru a da prioritate imigraţiei calificate.

Este vorba despre o promisiune electorală semnificativă a conservatorilor pentru a reduce imigraţia după mai multe agresiuni mortale în care au fost implicaţi străini. CDU speră ca astfel să limiteze partidul de extremă dreapta AfD, care a fost în fruntea preferinţelor la ultimele alegeri legislative şi continuă să crească în sondaje. După ce a restricţionat reîntregirile de familie la sfârşitul lunii mai, Merz vrea acum să „pună capăt cât mai multor programe voluntare de primire posibil” şi să încheie acorduri migratorii cu ţările de origine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#azil #Germania

Odată cu apropierea sezonului rece, crește cererea pentru lemnul de foc, iar prețurile diferă în funcție de întreprinderea silvică și categoria lemnului. În unele cazuri, un metru ster de lemn moale costă peste 1.000 de lei, iar lemnul tare ajunge până la 1.630 de lei, potrivit datelor prezentate de autorități.

Prețurile sunt medii și au caracter orientativ, astfel că pot varia în funcție de sortimentul lemnului și de condițiile de comercializare. La ÎS Bălți, un metru ster de lemn moale costă 540 de lei, iar cel tare – 1.080 de lei, în timp ce la ÎS Călărași prețurile sunt de 580 și 980 de lei.

La ÎS Chișinău, lemnul moale se comercializează cu 594 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.080 de lei. La ÎS Comrat, prețurile sunt de 786 și 1.150 de lei, iar la ÎS Edineț – de 650 și 1.100 de lei pentru lemnul moale și, respectiv, tare.

La ÎS Glodeni, un metru ster costă 670 de lei pentru lemnul moale și 1.150 de lei pentru cel tare. La ÎS Hîncești-Silva, prețurile ajung la 1.111 și 1.342 de lei, iar la ÎS Iargara – la 704 și 1.265 de lei.

La ÎS Nisporeni-Silva, lemnul moale costă în medie 1.143 de lei/m ster, iar cel tare – 1.357 de lei. La ÎS Silva-Sud Cahul, prețurile sunt de 445 și 1.064 de lei, iar la ÎS Soroca – de 550 și 1.080 de lei.

La ÎS Telenești, lemnul moale se vinde cu 570 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.134 de lei. La ÎS Tighina, prețurile sunt de 977 și 1.630 de lei, în timp ce la ÎS Cimișlia acestea ajung la 756 și 1.296 de lei.

La ÎS Sil-Răzeni, un metru ster de lemn moale costă 475 de lei, iar cel tare – 950 de lei. La ÎS Strășeni, prețurile sunt de 690 și 1.020 de lei, iar la ÎS Orhei – de 600 și 1.000 de lei.

La ÎS „Silva-Centru” Ungheni, lemnul moale costă 800 de lei/m ster, iar cel tare – 1.350 de lei. La ÎS Șoldănești, prețurile sunt de 570 și 960 de lei.

Și în rezervațiile naturale prețurile diferă. La „Codrii”, un metru ster de lemn moale costă 630 de lei, iar cel tare – 1.030 de lei. La „Pădurea Domnească”, prețurile sunt de 600 și 980 de lei, iar la „Plaiul Fagului” – de 600 și 1.000 de lei. La „Prutul de Jos” este indicat un preț de 555 de lei/m ster pentru lemnul moale.

Autoritățile precizează că lemnul procurat fără acte nu oferă garanția unei proveniențe legale, iar cumpărarea din surse neautorizate favorizează circuitul ilegal al masei lemnoase.

Ministerul Mediului îndeamnă cetățenii să cumpere lemn doar din surse autorizate și să solicite documente fiscale. Înainte de achiziție, cumpărătorii sunt îndemnați să verifice proveniența lemnului și prețul oficial de vânzare, iar factura sau bonul fiscal să fie păstrate pentru a confirma cumpărarea.

De asemenea, în perioada următoare, verificările la nivel național vor fi intensificate. Acestea vor viza zonele de tăiere, transportul masei lemnoase, proveniența acesteia și documentele care însoțesc comercializarea, inclusiv în cazul lemnului livrat către gospodării.

Cetățenii care au suspiciuni privind tăierea, transportul sau comercializarea ilegală a lemnului sunt îndemnați să sesizeze Inspectoratul pentru Protecția Mediului sau Poliția.