Alegerile parlamentare din acest an ar putea fi organizate începând cu mijlocul lunii iulie și până la începutul lunii octombrie, spune vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica. O dată exactă va fi stabilită, conform legii, de parlamentari. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, ediția de vineri, 21 februarie 2025.

„Pavel Postica: Eu cred că noi cu exactitate putem stabili intervalul de timp când pot avea loc alegerile parlamentare. Începând cu mijlocul lunii iulie până la începutul lunii octombrie, acesta ar fi intervalul de trei luni de zile în care, conform legii, urmează să fie organizate alegerile ordinare. Respectiv, din punctul meu personal de vedere, ar fi cât mai târziu, cu atât mai bine pentru ca să reușim noi la Comisia Electorală Centrală să ne pregătim cât mai bine pentru scrutinul care urmează. Dar decizia politică și legală aparține Parlamentului Republicii Moldova. Jurnalista: Deci deputații vor stabili data alegerilor parlamentare, dar ați spus că vă trebuie timp mai mult, totuși parcă au avut loc alegerile prezidențiale, avut loc și referendumul și s-ar părea că deja știți prea bine ce trebuie să faceți, cum să organizați activitatea. Pavel Postica: Cu siguranță da, dar totuși noi trebuie să ținem cont de faptul că după fiecare scrutin sunt semnalate anumite carențe, inclusiv în lege, lucruri care sunt cumva interpretabile, neclare și care urmează a fi ajustate”, a spus Postica.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mandatul actualei legislaturi va expira la 26 iulie 2025. Potrivit Codului Electoral al Republicii Moldova, decizia privind data exactă a alegerilor va fi luată de Parlamentul în exercițiu, cu cel puțin 70 de zile înainte de scrutin.

#alegeri #deputati #Moldova

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.