Carolina Racoziță are 29 de ani, este din Tiraspol și a anunțat la audițiile nevăzute de la „Vocea României” că reprezintă Republica Moldova. A reușit să întoarcă un singur scaun – cel al Irinei Rimes, originară și ea din Republica Moldova. Internauții au cam aruncat cu hate în comentarii, spunând că vocea ei e mai mult de karaoke și că pur și simplu a avut noroc să fie aleasă într-o echipă.

Tânăra într-adevăr lucrează într-un karaoke că entertainer.

La unele comentarii răutăcioase de pe paginile emisiunii de pe rețelele sociale a răspuns și ea cu hate.

„Eu cred că nu s-au întors colegii pentru că ți-a scăpat vocea. Sincer, nici eu nu mă întorceam dacă îți scăpa după ce m-am întors. Eu sper să nu fie asta un impediment, mai am și eu zile proaste. E o chestie pe care nu o poți controla, sau poți, dacă alegi piese potrivite. Bine ai venit în echipa mea”, i-a explicat Irina Rimes.

Carolina Racoziță cânta la pian, instrument pe care îl cunoaște foarte bine și spune că acum cânta mai mult cu vocea la evenimente private. A cântat o perioada lungă la fanfara militară. A venit la Vocea României ca să își dea un start în carieră. Tatăl ei a susținut-o mereu în muzică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#hate #Irina Rimes #Vocea României

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.