Burnoutul și oboseala cronică au trăsături comune, dar se depășesc total diferit și afectează starea omului în mod distinct, avertizează specialiștii. Solicitată de IPN, psihologul clinician și psihoterapeuta Doina Chiosa a precizat că oboseala firească este o reacție normală a corpului la efort și dispare cu recuperare, după odihnă, în timp ce burnoutul persistă, afectează motivația și emoțiile, și chiar necesită intervenție profesională.

Doina Chiosa, psihoterapeută în formare, a remarcat că tot mai des pacienții vin la cabinet considerând că sunt doar obosiți, dar de fapt prezintă semne de epuizare emoțională și lipsă de motivație.

„În practica psihologică, vin frecvent clienți care se plâng spunând „nu mă mai pot concentra”, „mă simt golit de energie”, „nu mai am chef de nimic”, considerând că este oboseală ordinară. Însă evaluarea indică semne clare de epuizare emoțională și demotivare profesională – criterii-cheie pentru burnout”, explică specialista.

Burnoutul este definit de Organizația Mondială a Sănătății ca un fenomen ocupațional, asociat direct cu stresul cronic la locul de muncă. Se manifestă prin epuizare emoțională, detașare de sarcinile profesionale și scăderea eficienței. Stresul obișnuit poate fi o reacție adaptivă, dar atunci când devine cronic, iar resursele de recuperare sunt insuficiente, nivelul ridicat de cortizol perturbă somnul, imunitatea și funcțiile cognitive.

Pe de altă parte, oboseala cronică este o afecțiune medicală recunoscută, cu un șir de cauze complexe, de la factori infecțioși și imunologici, până la cei neuroendocrini și psihologici. Simptomul principal este oboseala severă și persistentă, care nu dispare cu odihna și afectează semnificativ viața de zi cu zi.

Potrivit psihologului clinician, burnoutul apare adesea ca urmare a unei combinații de factori profesionali, psihologici și organizaționali, care generează stres cronic și reduc resursele pentru recuperare.

Printre cauzele profesionale se numără sarcinile excesive, termenele nerealiste, lipsa controlului asupra muncii, neaprecierea eforturilor depuse, climatul conflictual sau lipsa suportului, precum și discrepanțele dintre valorile personale și cele ale organizației.

Stilul de viață și cultura muncii contribuie substanțial la epuizare. Doina Chiosa accentuează că mentalitatea „mereu disponibil” și lipsa limitelor clare între viața profesională și cea personală cresc nivelul de stres cronic și reduc timpul necesar recuperării.

Potrivit psihologului Doina Chiosa, acest fenomen are un impact semnificativ atât asupra sănătății fizice, cât și asupra celei emoționale. Printre efectele cel mai des întâlnite sunt insomnia, gastrita, colita, sindromul de intestin iritabil, sentimentul constant de gol interior, lipsa energiei emoționale, nervozitatea crescută, cinismul față de muncă și viață, pierderea satisfacției personale, precum și riscul de depresie.

Nu trebuie ignorate niște semne clare de alarmă: „oboseala care nu dispare nici după concediu, tulburările de somn, dificultățile de concentrare și stările de iritabilitate sau lipsa de motivație nu mai sunt indicatori de stres obișnuit”, remarcă Doina Chiosa.

Psihologul mai spune că atunci când simptomele sunt deja severe sau persistă câteva luni, voința nu ajută.

„Voința personală este importantă pentru a cere ajutor, dar recuperarea reală presupune de multe ori intervenție profesională și schimbări în mediul de lucru”, adaugă experta.

Prevenirea și depășirea burnoutului necesită o abordare integrată, care să combine schimbări personale cu sprijin profesional și social. Specialista recomandă să fie stabilite limite clare între muncă și viața privată, să fie revizuite obiceiurile zilnice și să se urmeze terapie, pentru identificarea surselor de stres, dezvoltarea strategiilor de adaptare și reconectarea cu nevoile personale.

Atunci când simptomele de epuizare persistă mai mult de două-trei luni și afectează viața personală, profesională sau sănătatea fizică, este recomandată evaluarea de către un psiholog sau medic psihiatru. Intervenția medicală este necesară în anumite situații – tulburările de somn, anxietatea sau depresia, asociate burnoutului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#burnout #oboseală cronică

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.