Consumul de apă înainte, în timpul sau după masă poate avea efecte diferite asupra digestiei și a sănătății în general.

Iată câteva puncte de luat în considerare:

Înainte de Masă:

Beți apă cu 20-30 de minute înainte de masă poate ajuta la stimularea digestiei prin pregătirea stomacului pentru mâncare.
Poate ajuta, de asemenea, la controlul apetitului, deoarece poate crea o senzație de plenitudine, ajutând astfel la prevenirea supraalimentării, transmite.

În Timpul Mesei:

Beți apă în timpul mesei poate ajuta la facilitarea masticării și înghițirii alimentelor, mai ales dacă sunt uscate.
Cu toate acestea, există unele opinii care sugerează că consumul excesiv de apă în timpul mesei poate dilua enzimele digestive și poate interfera cu procesul de digestie. Dar această teorie nu este susținută pe deplin de cercetări.

După Masă:

Consumul de apă imediat după masă poate, de asemenea, interfera cu digestia, conform unor opinii. Este adesea sugerat să așteptați 20-30 de minute după masă înainte de a bea apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu există pericole semnificative asociate cu consumul de apă în jurul timpului mesei, atâta timp cât nu beți cantități excesive de apă care să ducă la o diluare excesivă a acidului gastric și a enzimelor digestive. Supraîncărcarea stomacului cu apă în timp ce este plin cu mâncare poate cauza disconfort și balonare.

Este important să vă ascultați corpul și să beți apă atunci când vă simțiți seteați. Concentrați-vă pe consumul unei cantități adecvate de apă pe parcursul întregii zile, nu doar în jurul mesei, pentru a vă asigura că rămâneți bine hidratați.

#apa #enzime #mincare

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.