Lucrările de amenajare și modernizare a porțiunii pavate cu caldarâm de pe strada 31 August 1989 continuă și ar urma să fie finalizate în curând, cu excepția pavajului istoric. Anunțul a fost făcut de primarul capitalei, Ion Ceban, într-o postare pe rețelele de socializare.

Lucrările au început în această vară, după mai multe discuții cu Ministerul Culturii și mai multe modificări ale proiectului cerute de acesta. Restul străzii a fost dat în exploatare acum trei ani. „Costul lucrărilor a crescut esențial”, a scris primarul.

Până acum au fost finalizate integral sistemul de canalizare pluvială și gabioanele. Trotuarele cu plăci de granit și rigolele din granit sunt aproape gata. Se lucrează în continuare la trotuare, la pista pentru bicicliști și la accesele laterale.

Pavajul istoric va mai dura. Consiliul Național al Monumentelor Istorice a aprobat o nouă soluție, prin care porțiunile lipsă vor fi completate cu piatra avizată.

„Intervențiile la pavajul istoric presupun un volum mare de muncă manuală”, a precizat Ion Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În martie 2023, în timpul lucrărilor de reabilitare a străzii, pe porțiunea dintre străzile Alexandru Pușkin și Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, a fost descoperit un drum pavat cu piatră din secolul al XIX-lea. Proiectul de reabilitare, este estimat la peste 26 de milioane de lei și prevede restaurarea și conservarea acestuia.

#31 august #pavaj istoric

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 6% din PIB, finanțat în mare parte prin împrumuturi pe termen scurt, potrivit Bani.md. Năsui a mai adăugat că statul trebuie să reducă urgent cheltuielile, chiar dacă o asemenea decizie ar provoca nemulțumiri și ar avea un cost politic ridicat.

„Avem 6% deficit. E absolut imens, e colosal. Majoritatea este finanțată pe termen scurt. Nu cred că realizăm ce înseamnă asta. Trebuie să tăiem deficitul”, a declarat Năsui în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

Oficialul a explicat că deficitul reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile colectate, iar această diferență este acoperită prin împrumuturi care vor trebui rambursate tot din banii contribuabililor.

„Partea de venituri vine din taxe, vine din banii dumneavoastră. Dar diferența de unde vine? De fapt, tot din banii noștri, dar din viitor. Vine din datorie. Statul zice: nu am bani, mă împrumut, lasă că vă dau eu banii mai târziu. Dar banii mai târziu de unde îi dă statul? Tot de la dumneavoastră”, a explicat Claudiu Năsui.

Potrivit ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, există două soluții principale pentru reducerea deficitului: majorarea taxelor sau diminuarea cheltuielilor publice. Ministrul respinge prima variantă, argumentând că o presiune fiscală suplimentară ar afecta mediul de afaceri și ar încuraja economia informală.

„Fie crești taxele, chinui mai mult antreprenorii, descurajezi mai mult munca la alb, descurajezi mai mult antreprenoriatul, încurajezi sectorul informal. Și aici, între cele două opțiuni, opțiunea mea e clară”, a punctat ministrul.

Năsui recunoaște însă că reducerea cheltuielilor bugetare este mult mai dificilă din punct de vedere politic, deoarece fiecare categorie care beneficiază de finanțare publică va încerca să își apere alocările.

„E mult mai greu politic să scazi cheltuieli. Pentru că cineva care primește acei bani țipă, zice: de ce tai de la mine? Dar eu îi merit, dar eu am nevoie de ei. Pentru că problema fundamentală în economie este că nevoile sunt infinite, dar resursele sunt finite”, a explicat el.

Ministrul insistă că autoritățile nu trebuie să transfere povara ajustării bugetare asupra contribuabililor, ci să înceapă prin reducerea cheltuielilor statului, potrivit sursei citate.

„Dacă vrem să facem bine țării acesteia, trebuie să tăiem cheltuieli. Trebuie să reducem din cheltuielile statului, chiar dacă e politic foarte greu. Politic foarte ușor e să crești taxele, pentru că atunci iei de la cetățeni. Dar asta nu e bine să se întâmple”, a conchis Năsui.

Declarațiile ministrului vin în contextul în care Guvernul condus de Vasile Tofan și-a propus reducerea deficitului bugetar de la aproximativ 6% din PIB în 2026 la sub 5% în anul 2027.