Platforma TikTok ar putea fi închisă în Republica Moldova, dacă ar exista amenințări la securitatea statului, spune președintele Parlamentului, Igor Grosu, lider al Partidului Acțiune și Solidaritate. Decizia autorităților de la Chișinău de a analiza blocarea TikTok ridică semne de întrebare legate de democrație, securitate și frica față de imprevizibilitatea generației digitale. Recentul succes al unui candidat-surpriză la prezidențialele din România, alimentat de TikTok, este un exemplu elocvent al puterii platformelor sociale în politica modernă. Este Moldova pregătită să închidă această ușă înainte de alegerile parlamentare?

Peisajul politic actual din Republica Moldova este marcat de tensiuni și polarizare. Declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, privind o posibilă interzicere a TikTok pare să fie o reacție directă la riscurile de manipulare informațională și la influența unor narațiuni externe pro-ruse care circulă intens pe această platformă. Dar este această măsură justificată sau doar un mijloc de a reduce zgomotul digital înainte de alegeri?

„O modalitate este să avem o voce comună alături de țările membre ale Uniunii Europene, prin care să fie stabilite niște reguli foarte clare în raport cu toate platformele astea gigante, care au depășit dimensiunea de afaceri. Ele au ajuns să fie folosite pentru a influența procese democratice, geopolitice. Sunt instrumente foarte tari, folosite cinic de autocrații, cum este cea din Rusia și din alte țări împotriva altor țări”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

@cancanmoldova #igorgrosu #pas #tik_tok #tik #tak #moldova #cancan #cancanmd #cancanmoldova ♬ sunet original – cancanmoldova

Potrivit lui, dacă această metodă „cu binișorul” nu va funcționa, va fi nevoie de intervenit prin reglementări la lege. Întrebat dacă platforma TikTok ar putea fi închisă, președintele Parlamentului nu a exclus vreo opțiune.

„Dacă vedem că asta reprezintă un pericol la adresa țării și toate solicitările noastre, toate apelurile noastre, atunci când cineva instigă, cheamă la răsturnarea ordinii publice, folosește deliberat, nu întâmplător a difuzat o știre care nu este verificată și are o tentă mai puțin corectă, dar atunci când deliberat, organizat, concertat se face ceva – o campanie la adresa securității statului – noi suntem obligați să intervenim”, a precizat Igor Grosu.

El a mai adăugat că, atunci când este vorba despre securitatea statului sunt necesare decizii curajoase, asumate și explicate cetățenilor.

TikTok, o platformă populară în special în rândul tinerilor cu vârste între 18-34 ani, a demonstrat în alegerile prezidențiale din România ce forță de mobilizare are. Călin Georgescu, candidat considerat outsider, a reușit să capteze atenția masivă a publicului printr-o strategie bazată exclusiv pe TikTok. Succesul său a arătat că algoritmii platformei pot amplifica mesaje virale, transformându-l pe un necunoscut într-un lider al primului tur. Acest precedent i-a speriat probabil pe politicienii moldoveni, care se tem de o mobilizare necontrolată pe fondul alegerilor parlamentare.

Decizia de a bloca TikTok ar avea însă consecințe majore asupra tinerilor, cei mai mari consumatori ai platformei. Aceștia nu doar că folosesc aplicația pentru divertisment, ci și pentru informare. Aproximativ 73,6% din utilizatorii de internet din Moldova accesează TikTok, ceea ce face din aceasta una dintre cele mai influente platforme din țară. Restricționarea accesului ar putea aliena acest segment de electorat și ar declanșa acuzații de cenzură. În plus, interzicerea unei platforme nu înseamnă eliminarea riscurilor, ci doar mutarea lor către alte medii digitale.

Mai mult, creatorii de conținut din Moldova, de la influenceri la companii, ar fi afectați. TikTok le-a oferit acestora un spațiu de expunere gratuită și o audiență diversă. Blocarea platformei ar duce la pierderi economice și ar limita accesul tinerilor antreprenori la un public global.

Pe de altă parte, argumentele autorităților nu sunt nefondate. TikTok a fost deja blocat în India, iar SUA au impus restricții pe dispozitivele guvernamentale, din motive de securitate. Însă, în Moldova, unde discursul pro-rus este încă influent, măsura ar putea fi văzută ca o încercare de a proteja spațiul informațional de propaganda străină, mai ales în contextul apropiatelor alegeri, scrie Cancan.md.

Totuși, interzicerea platformei pare mai degrabă o soluție pe termen scurt. Educarea publicului pentru a recunoaște dezinformarea și promovarea unei gândiri critice ar fi mai eficientă. Politicienii ar trebui să înțeleagă că nu pot controla complet spațiul digital și că încercările de acest fel pot avea un efect de bumerang asupra imaginii lor.

În concluzie, blocarea TikTok în Republica Moldova ar putea părea o soluție logică pentru a combate riscurile informaționale, dar impactul acestei decizii asupra libertății de exprimare și asupra societății tinere ar fi greu de ignorat. Pe măsură ce alegerile parlamentare se apropie, această decizie ar putea deveni un punct de cotitură, definind relația dintre generația digitală și guvernanți. Chișinăul are de ales între a răspunde prin măsuri restrictive sau prin încurajarea unui dialog digital mai sănătos.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #tiktok

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.