Cel puțin 550 de persoane au murit, în timpul celui mai mare pelerinaj din lume, care s-a desfășurat anul acesta într-o căldură infernală. Asta după ce temperaturile în Mecca au depășit 50 de grade Celsius cu plus, relatează The Guardian. Cel puțin 323 dintre cei care au murit erau egipteni, majoritatea fiind victime ale caniculei, au declarat doi diplomați arabi pentru AFP.

„Toți [egiptenii] au murit din cauza caniculei”, mai puțin unul dintre ei, care a fost grav rănit în timpul unei busculade, au transmis sursele.

De asemenea, aceștia au adăugat că printre victime se află și 60 de iordanieni, bilanțul total ajungând astfel la 577 de morți.

Ministerul egiptean de Externe a transmis, în acest context, că autoritățile de la Cairo colaborează cu autoritățile saudite în operațiunile de căutare a cetățenilor egipteni care au dispărut în timpul pelerinajului. La rândul lor, autoritățile saudite au transmis că peste 2.000 de pelerini suferă din cauza temperaturilor uriașe și au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Luni, temperaturile au atins 51,8 grade Celsius la Marea Moschee din Mecca. Oficialii saudiți i-au sfătuit pe oameni să folosească umbrele, să bea multă apă și să evite expunerea la soare.

Cu toate acestea, multe dintre ritualuri, inclusiv rugăciunile de pe muntele Arafat, presupun statul în aer liber ore întregi, pe timpul zilei.

În fiecare an, zeci de mii de pelerini încearcă să efectueze pelerinajul hajj spre Mecca fără să aibă vize oficiale pentru acesta. În aceste condiții, pelerinii fără vize nu au acces în corturile cu aer condiționat, pe care autoritățile saudite le pun la dispoziție de-a lungul traseului.

Pelerinajul hajj reprezintă unul dintre cei cinci piloni ai islamului. Musulmanii trebuie să îl facă cel puțin odată de-a lungul vieții., dacă își pot permite acest lucru.

Potrivit unui nou studiu efectuat în Arabia Saudită, pelerinajul este tot mai afectat de criza climatică. Asta pentru că, în zona în care se desfășoară, temperaturile cresc cu până la 0,4 grade Celsius la fiecare zece ani. Anul acesta, aproximativ 1,8 milioane de oameni au participat la acest pelerinaj, asta în condițiile în care 1,6 milioane dintre ei sunt cetățeni străini, au mai transmis autoritățile saudite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#căldură #canicula #Mecca #pelerinaj

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.