Valul de caniculă care s-a abătut asupra Italiei, cel de-al patrulea din acest an, este prognozat să continue cel puțin încă o săptămână, temperaturile urmând să se apropie de valori de 38-39 de grade Celsius în unele zone, informează luni agenția ANSA.

Luni, 19 dintre cele 27 de mari orașe monitorizate de Ministerul Sănătății în vederea emiterea alertelor de caniculă erau vizate de gradul maxim de alertă, codul roșu – Ancona, Bari, Bologna, Campobasso, Catania, Civitavecchia, Florența, Frosinone, Genova, Latina, Messina, Napoli, Palermo, Perugia, Pescara, Reggio Calabria, Rieti, Roma și Viterbo. Brescia li se va alătura miercuri, iar numărul total al orașelor vizate de cod roșu va ajunge astfel la un total de 20.

Pentru prima dată, toate cele 27 de mari orașe au fost vizate joi de un cod roșu, deși furtunile care s-au produs ulterior au contribuit la o ușoară scădere a temperaturilor în mare parte din nordul Italiei. Codul roșu (nivelul 3) indică o situație de urgență provocată de caniculă prelungită și care presupune un risc general ridicat pentru sănătate, chiar și pentru tinerii care au o stare bună de sănătate, transmite Agerpres.

Potrivit experților, canicula din vara aceasta ar putea provoca un număr de decese cuprins între 5.000 și 7.000 peste numărul obișnuit. Printre acestea și un bărbat din Republica Moldova care muncea ilegal pe un șantier și care a murit pe 4 august în prima lui zi de muncă. Potrivit autopsiei, decesul a fost provocat de un șoc termic și de un infarct. Trei persoane au murit duminică după ce li s-a făcut rău pe când se aflau la mare – o femeie de 68 de ani în apropiere de Salerno, un bărbat de 80 de ani la Ansedonia și un bărbat de 61 de ani în Cinque Terre, Liguria.

Potrivit oamenilor de știință, criza climatică cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de activitățile umane face ca evenimente meteo extreme precum valurile de caniculă, secetă, furtunile și inundațiile să fie mai frecvente și mai intense.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula #durata #Italia #victime

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.