Viitorul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) trebuie să fie un judecător. Este opinia președintelui interimar al CSM, Sergiu Caraman, expusă vineri, 28 iunie curent. Declarația a fost transmisă în direct pe rlive.md.

„Personal consider că următorul președinte al CSM trebuie să fie din rândul judecătorilor de funcție și de carieră, pentru că deși avem în lege prevederea care nu îngrădește această posibilitate și pentru mmebrii non-judecători, totuși este un mandat într-o perioadă destul de dificilă, un mandat în perioada în care sistemul judecătoresc trece prin mai multe procese, inclusiv evaluarea externă. (…) La moment, un președinte al CSM non-judecător cred că va fi… un duș rece pentru sistemul judecătoresc, care și așa trece printr-o perioadă deloc ușoară”, a precizat Caraman.

Întrebat dacă va candida pentru funcția de președinte al CSM, Caraman a spus următoarele:

„Am termen până luni să mă gândesc, să analizez, să discut cu toți cu toți colegii din CSM, discutăm între noi, de aia și suntem un organ colegial. Și, cel mai potrivit candidat care va fi susținut de ceilalți membri ai CSM, consider eu, trebuie să devină președinte”.

Amintim că vineri, 28 iunie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urma să aleagă un nou președinte al Consiliului. La concursul lansat încă în 2023 au participat doi candidați: Ion Guzun și Vasile Șchiopu. În debutul ședinței din 28 iunie, cei doi candidați au anunțat că se retrag. Luni, 1 iulie curent, va fi lansat un nou concurs în acest sens.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, președintele CSM este ales prin vot secret, pentru o perioadă de doi ani, cu votul majorității membrilor Consiliului.

Surpriză la ședința CSM. Ion Guzun și Vasile Șchiopu s-au retras din concursul pentru șefia Consiliului

#CSM #Ion Guzun #presedinte #Sergiu Caraman #Vasile Șchiopu

Subiectul disensiunilor privind renovarea caldarâmului de pe str. 31 August 1989 din Capitală este hiperbolizat, consideră secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei. Potrivit oficialului, legislația stipulează că drumurile pot fi reparate doar de proprietarii lor.

Cirimpei a relatat în discuții cu Realitatea că, totuși, zona reprezintă însemnătate pentru suflul cultural al municipiului Chișinău, iar schița de proiect prezentată de Primăria Capitalei a fost aprobată, atunci când a corespuns normelor solicitate de Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI).

„Când vorbim de drumuri locale, stăpânii drumurilor locale sunt autoritățile locale și doar ei pot interveni pe acest drum. Dacă vorbim despre acest segment a străzii 31 August, acest segment este unul foarte important din punct de vedere cultural. Noi avem două blocuri ale Bibliotecii Naționale, noi avem un Palat în numele lui Sulac, avem două muzee, Muzeul Național de Arte, Muzeul Național de Istorie și avem Teatrul Licurici. Acest segment este îmbibat de cultură, de istorie, sunt monumente istorice și trebuie o altă abordare decât alte segmente ale străzii 31 August.

În momentul în care primăria a venit cu schița de proiect și această schiță de proiect a corespuns inclusiv și normelor CNMI, a fost aprobată”, a explicat secretarul de stat.

Potrivit lui Corneliu Cirimpei, o situație similară a vizat și Grădina Publică Ștefan cel Mare, unde schița de proiect a fost aprobată din a treia încercare. Funcționarul de la Ministerul Culturii nu știe, însă, când ar putea demara lucrările, afirmând că totul depinde de municipalitate și de banii existenți în bugetul Capitalei.

#caldaram #CNMI #Corneliu Cirimpei #proiect #renovare