Grecia este o destinație apreciată în orice anotimp, însă la fel ca în orice altă destinație populară, cele mai aglomerate perioade sunt lunile de vară, atunci când școlile sunt închise și soarele e puternic.

Dacă îți place aglomerația, ai bugetul necesar și suporți bine temperaturile de peste 30 de grade, atunci totul e perfect – poți merge în orice lună a verii. Însă, dacă vrei o vacanță liniștită, prețuri decente, soare puțin mai blând și nu prea mulți oameni, atunci poți merge în vacanță în extrasezon. Finalul lunii septembrie și începutul lunii octombrie oferă prețuri excepționale la cazări, bilete de avion și prețuri pe litoral.

Când sunt cele mai mici prețuri în Grecia

Pentru a identifica cea mai ieftină lună pentru o vizită, este important să înțelegi cum influențează aceste sezoane costurile de călătorie, inclusiv zborurile, cazarea și activitățile.

Sezon de vârf (iunie – august)

Această perioadă înregistrează cele mai mari tarife pentru biletele de avion și hoteluri. Atracțiile turistice sunt aglomerate, iar rezervările în avans sunt esențiale pentru a obține prețuri decente.

Sezon intermediar (aprilie – mai și septembrie – octombrie)

Aceste luni oferă vreme mai blândă și mai puțini turiști față de sezonul de vârf. Sunt ideale pentru cei care vor să evite aglomerația și să se bucure de condiții bune de călătorie. Prețurile la zboruri și cazare sunt mai scăzute decât în sezonul de vârf, ceea ce face această perioadă mai accesibilă din punct de vedere bugetar.

Extrasezon (noiembrie – martie)

Vremea este mai rece, iar numărul turiștilor este redus. Unele facilități turistice pot fi închise sau cu program redus, dar atmosfera este mai relaxată. Aceasta este, în general, cea mai ieftină perioadă pentru a vizita Grecia. Prețurile pentru zboruri, cazare și unele atracții sunt mai mici.

Când să eviți călătoriile în Grecia

Vârful verii, în special luna august, este extrem de aglomerat, deoarece turiști din toată lumea și localnici în concediu se îndreaptă spre destinațiile populare. Acest val de vizitatori pune presiune pe resurse și poate diminua experiența prin plaje supraaglomerate, străzi agitate și unități de cazare complet rezervate. În plus, căldura extremă poate fi dificil de suportat, temperaturile ridicate din timpul zilei afectând confortul general al călătoriei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, iarna are propriile dezavantaje: vreme rece, imprevizibilă, și închiderea multor servicii turistice, mai ales pe insule. Multe insule grecești și unele atracții fie se închid, fie funcționează cu program redus în lunile de iarnă. Curse de feribot mai rare (sau inexistente), hoteluri, restaurante și magazine închise până la primăvară.

Dacă vrei totuși să te bucuri de soare, mare, plaje și tot ce are de oferit Grecia, dar fără aglomerație, lunile aprilie – mai și septembrie – octombrie sunt perfecte pentru asta. Temperaturile sunt decente, poți face plajă, apa începe să se încălzească și insulele încep să prindă viață.

#Grecia #sfaturi #vacanta

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.