Căldura extremă a doborât recorduri în Europa, Asia și America de Nord, milioane de oameni fiind afectați de căldura și umiditatea care au depășit cu mult „valorile normale” timp de mai multe zile. Valurile de căldură devin din ce în ce mai puternice pe măsură ce clima se schimbă. Durează mai mult, devin mai frecvente și sunt pur și simplu din ce în ce mai insuportabile, conform Science Alert.

Care este temperatura maximă pe care o poate suporta corpul uman

Odată cu schimbările climatice care determină creșterea temperaturilor pe tot globul, căldura extremă devine o amenințare tot mai mare pentru sănătate. Corpul uman este rezistent, dar are și el limitele lui. Deci, care este cea mai înaltă temperatură pe care o pot suporta oamenii?, transmite digi24.ro.

Răspunsul pe scurt este acesta: o temperatură de 35 grade Celsius poate fi periculoasă dacă și umiditatea este ridicată potrivit Live Science, care citează un studiu realizat în 2020 și publicat în revista Science Advances. Deci, atunci când măsurăm temperatura, trebuie luată în considerare și umiditatea. Acesta din urmă este importantă, pentru că atunci când în aer este mai multă apă, transpirația se evaporă de pe corp mai greu, iar temperatura corpului va rămâne ridicată – deci nu se va „răcori”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRA

Dacă umiditatea este scăzută, dar temperatura este ridicată sau invers, condițiile nu se vor apropia de punctul în care corpul uman cedează, afirmă Colin Raymond, cercetători la Jet Propulsion Laboratory al NASA, care studiază căldura extremă. Dar când atât umiditatea, cât și temperatura sunt foarte ridicate, corpul uman poate ceda. De exemplu, atunci când temperatura aerului este de 46,1 grade Celsius și umiditatea este de 30%, temperatura resimțită de corp este în jurul valorii de 30,5 de grade Celsius. Dar când temperatura aerului este de 38,9 grade Celsius și umiditatea este de 77%, temperatura percepută de organismul uman este de 35 de grade Celsius.

De ce nu supraviețuiesc oamenii la temperaturi și umiditate ridicate

Motivul pentru care oamenii nu pot supraviețui la căldură și umiditate ridicate este că nu își mai pot regla temperatura internă. „Dacă temperatura resimțită crește peste temperatura corpului uman, încă poți transpira, însă corpul nu se va răcori până la temperatura la care poate funcționa normal”, a spus Raymond pentru Live Science.

La 40 de grade Celsius corpul devine hipertermic, iar asta poate duce la simptome precum puls rapid, modificare a stării mentale, lipsa transpirației, leșin și comă, potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA.

Din fericire, aerul condiționat poate salva oamenii de căldură.

#calduri insuportabile #experiment #oameni de stiinta

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.