Te-ai simțit vreodată epuizat după o masă copioasă? Acea senzație de somnolență care poate perturba productivitatea și bunăstarea generală. Mulți oameni asociază oboseala după masă cu preparatele grele și mâncatul în exces, dar cauzele sunt mai complexe, potrivit specialiștilor.

Conținutul mesei și capacitatea corpului de a o digera joacă un rol important în acest fenomen, notează Health.

Oboseala după masă sau, în termeni medicali, somnolența postprandială, este de obicei temporară și se caracterizează printr-un grad ușor de oboseală sau o scădere a nivelului de energie după masă, potrivit explicațiilor oferite de Michael Green, medic obstetrician/ginecolog.

Înțelegerea cauzelor oboselii de după masă poate fi însă de ajutor pentru a minimaliza impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi.

1. Consumul unei mese prea bogate

În timpul digestiei, fluxul de sânge este deviat din alte părți ale corpului către organele digestive pentru a sprijini descompunerea și absorbția alimentelor. În special, mesele grele pot duce la o scădere temporară a nivelului de oxigen și energie pentru restul corpului, lucru ce duce la oboseală.

2. Producția de triptofan, melatonină și serotonină

Triptofanul este un aminoacid care se găsește în alimente precum curcanul și puiul. Organismul folosește triptofanul pentru a produce hormonii melatonină și serotonină.

O creștere a melatoninei în organism semnalează organismului să doarmă, în timp ce serotonina pare să fie, de asemenea, implicată în pregătirea somnului. Acesta este motivul pentru care mulți oameni asociază consumul de curcan cu somnolența.

3. Glicemie ridicată

Glicemia crescută sau hiperglicemia este adesea asociată cu persoanele care suferă de diabet. Hiperglicemia este atunci când prea mult zahăr rămâne în sânge și nu ajunge la celule. Acest lucru se întâmplă în momentul când organismul nu produce suficientă insulină sau nu o folosește așa cum ar trebui. Sarcina insulinei este de a ajuta glucoza sau zahărul să intre în celule pentru energie.

Mâncatul prea mult în general poate duce la creșterea zahărului din sânge, împreună cu simptome însoțitoare, cum ar fi durerile de cap și senzația de oboseală și slăbiciune.

4. Consumul de alcool

Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos central, ceea ce înseamnă că încetinește activitatea creierului. Prin urmare, efectele alcoolului includ senzația de somnolență sau amețeli. Consumul de alcool în timpul mesei poate spori și mai mult aceste efecte.

4. Somn inadecvat

Somnul de noapte insuficient, poate influența în mod semnificativ, nivelul de energie după masă, a declarat Chester Wu, psihiatru și specialist în medicina somnului, pentru Health. În plus, întreruperile ritmului circadian, ciclul natural somn-veghe al corpului, pot contribui, de asemenea, la oboseală independent de consumul de alimente, a adăugat Wu. Tiparele neregulate de somn, munca în schimburi sunt factori ce pot distruge ritmul circadian și duc la oboseală.

5. Stil de viață inactiv

A trăi un stil de viață inactiv sau sedentar te poate face să te simți epuizat. Mușchii neutilizați încep să se slăbească și pot contribui la oboseala cu ușurință. Cercetările arată că exercițiile fizice sunt o modalitate eficientă de a crește calitatea sau cantitatea somnului.

6. Deficiențe de nutrienți

Vitaminele și mineralele sunt esențiale pentru o sănătate generală optimă. Anumite substanțe nutritive, în special vitaminele B, vitamina C, fierul, magneziul și zincul sunt necesare pentru producerea de energie, iar deficiențele pot duce la oboseală.

De asemenea, insuficiențele acestor nutrienți pot împiedica capacitatea organismului de a digera alimentele, întrucât aceste componente sunt esențiale pentru producerea de energie, care include procesul de digestie.

Ce alimente provoacă oboseală după masă

Există anumite alimente și combinații de preparate, în special cele bogate în carbohidrați rafinați și triptofan, vă pot face să vă simțiți mai obosit după consum.

Exemplele de carbohidrați rafinați includ:

• Bomboane;

• Produse de patiserie;

• Alimente cu adaos de îndulcitori, cum ar fi zahărul, mierea și melasa;

• Cerealele rafinate, cum ar fi orezul alb, pastele albe și cerealele rafinate pentru micul dejun.

Alimentele care conțin triptofan includ:

• Curcan;

• Pui;

• Peşte;

• Albușuri de ou;

• Lapte;

• Arahide;

• Semințe de dovleac;

• Semințe de susan;

• Semințe de floarea soarelui;

• Boabe de soia.

#alimente #sanatate #somnolenta

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.