Carnavalul din Rio de Janeiro, în timpul căruia au loc tradiționalele defilări pe stradă ale școlilor de samba, nu va avea loc anul acesta şi este a doua ediţie anulată din cauza pandemiei, potrivit lepoint.fr.

Decizia a fost luată de autorităţi şi comunicată marţi seară. Motivul este reprezentat de progresia infectării cu varianta Omicron a coronavirusului legată de sărbătorile de final de an.

„Carnavalul de stradă, aşa cum a avut loc până în 2020, nu va avea loc în 2022”, a spus primarul oraşului, Eduardo Paes, într-o emisiune transmisă în direct pe reţelele de socializare, subliniind dificultăţile de a controla aceste festivităţi într-o perioadă în care creşte numărul îmbolnăvirilor de COVID-19

Edilul a făcut anunţul după o reuniune cu reprezentanţii grupurilor muzicale din cartiere, care animă de regulă carnavalul. Defilarea şcolilor de samba în sambadrom este, momentan, menţinută pentru finalul lunii februarie.

Carvalul de stradă din Rio este anulat pentru al doilea an consecutiv din cauza pandemiei. În 2020, şapte milioane de persoane au participat la eveniment.

Paes a precizat că i-a fost propus să facă evenimentul în trei părţi diferite ale oraşului, dar cartierele nu au acceptat. Reprezentanţii acestora intenţionează să vină cu o „contra-ofertă”. Toamna trecută, primarul spunea că va face tot posibilul pentru o ediţie 2022 a carnavalului fără distanţare socială, bazându-se pe o vaccinare anti-Covid intensificată.

De la începutul pandemiei, Brazilia a înregistrat 620.000 de decese asociate COVID-19 şi este a doua cea mai afectată ţară din lume, după SUA.

#amanat #Carnavalul din Rio de Janeiro #RIO

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.