Creșterea populației la nivel mondial și măsurile necesare pentru a reduce emisiile de CO2 ar putea schimba radical industria alimentară. Potrivit International Panel of Climate Change, agricultura, în special creșterea animalelor, produce 25% din gazele cu efect de seră rezultate din activitatea umană.

De aceea, până în anul 2030, pe piață vor apărea produse alternative la actualele alimente, iar printre inovații se va număra carnea obținută în laborator.

Primele alimente de acest fel ar putea să apară pe piață chiar anul viitor, scrie Daily Mail. Va fi vorbă în principal de carne tocată și de mezeluri, carnea fiind „cultivată” în laborator din celule de grăsime sau mușchi prelevate de la un animal viu.

Carnea nu avea conține deloc fragmente de os, de cartilaj sau țesuturi vasculare – va fi doar mușchi. În plus, va fi mai sănătoasă, conform datelor rezultate în urma testelor: va conține mai puțină grăsime saturată, mai mulți acizi grași omega-3 și omega-6 și mai mulți aminoacizi.

O companie din Israel, MeaTech, a prezentat încă din luna decembrie prima friptură cultivată în laborator, obținută din țesut recoltat de la o vacă.

În afară de cultivare în laborator, o altă metodă de-a obține carne este cu ajutorul unei imprimante 3D. Oamenii de știință de la Universitatea din Osaka au creat prin această tehnologie o friptură de vită Waygu, care conține inclusiv grăsime și vase de sânge.

Nu doar carnea va fi înlocuită pe viitor, ci și alte produse, cum ar fi cafeaua sau lactatele. Cercetătorii din Finlanda au folosit celule de la o plantă de cafea Arabica pentru a cultiva cafea în laborator.

De asemenea, un start-up din California a folosit o ciupercă pentru a fabrica o proteină identică din punct de vedere molecular cu laptele de vacă. Această substanță poate fi folosită pentru a prepara brânză, înghețată sau deserturi pe bază de frișcă.

Chiar și una dintre cele mai apreciate delicatese din lume, foie gras, a fost crescută în laborator, fiind folosite celule stem de rață recoltate dintr-un ou fecundat.

Inovația îi aparține companiei franceze Gourmey, care vrea să elimine astfel controversele apărute în jurul produsului foie gras, care în mod tradițional este obținut din ficat de gâscă sau de rață hrănită forțat.

O alternativă la produsele din carne și lactate vor fi pe viitor și insectele crescute special pentru consum.

Greierii, viermii și furnicile sunt considerate „superalimente”, pentru că sunt foarte bogate în minerale și proteine și conțin mai mulți acizi grași omega-3 decât peștele.

#alimentele viitorului #industri alimentara #laborator

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.