Bombardamente masive ale Rusiei asupra Ucrainei și penele de curent care au afectat întreg teritoriul Republicii Moldova arată că țara noastră, instituțiile statului, companiile de telecomunicații și infrastuctura care trebuie să asigure funcționarea activităților vitale nu sunt pregătite pentru astfel de pericole reprezentate de atacurile cu rachete ale Rusiei. Opinia a fost exprimată de expertul WatchDog.md, Valeriu Pașa, în cadrul emsiunii „Ora Expertizei”, informează jurnal.md.

„Infrastructura critică din Republica Moldova este slab pregătită, la această etapă, pentru provocări și pentru a face față unor astfel de pericole. Avem multe vulnerabilități și s-a văzut la această deconectare de avarie. Nu există protocoale și sisteme prin care să putem asigura cu electricitate cel puțin sistemele vitale ale statului. Mă refer la mai multe elemente, printre care și sistemul bancar. Chiar și după reconectarea electricității, mai multe post-terminaluri nu funcționau. A fost afectat și sistemul de comunicații”,a declarat Valeriu Pașa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Da, lucrurile cele mai critice sunt asigurate, dar nu în suficientă măsură cu aceleași generatoare. Nu mai vorbesc despre școli, grădinițe și instituții de stat. Da, acestea necesită investiții, dar pentru a asigura stabilitatea funcționării statului în condiții extreme, trebuie să învățăm această lecție. A fost o lecție ușoară, chiar dacă ne-am ales cu urmări tehnogene destul de grave. Înțeleg că mai multe transformatoare au fost afectate. În mai multe orașe și sate a fost oprită livrarea de apă potabilă. Este și aceasta o problemă. Capacitatea Republicii Moldova de generare a energiei electrice este destul de scăzută, dar totuși este o anumită cantitate. Dar ea nu poate să fie aruncată în rețea. Realitatea este că trebuie să putem să distribuim puținul care poate fi generat local, în primul rând pentru acea infrastructură vitală”, adaugă Valeriu Pașa.

Iar, deputatul PAS Lilian Carp spune că acum este clar că România trebuie să înlocuiască Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova.

„Experții au prognozat că odată cu apropierea iernii Rusia va ataca infrastructura critică din Ucraina, iar din păcate Republica Moldova poate transporta energie electrică din România doar tranzitând Ucraina. Pentru că pe noi nu ne-a dus mintea și capul timp de 30 de ani de zile ca să construim linii de tensiune înaltă din România direct pe teritoriul Republicii Moldova și abia acum s-a început acea linie de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, dar nici ea nu este la capacitate maximă. Este necesară să fie construită încă una în partea de nord a țării. Republica Moldova este obligată în viitorul apropiat să găsească soluții și bani pentru diversificarea resurselor de transporturi energetice pe care trebuie să le aducem din România. Este clar că România trebuie să înlocuiască Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova. Ceea ce face Federația Rusă se numește terorism. Și n-o face doar de astăzi”, a declarat deputatul Lilian Carp.

Amintim că energia electrică a fost întreruptă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. S-a întâmplat miercuri, în jurul orei 14:30. Potrivit Guvernului, bombardamentele rusești asupra centralelor electrice din Ucraina au dus la pene masive de curent în țara noastră pentru că sistemele energetice ale Republicii Moldova și Ucrainei sunt interconectate.

Deversările de apă din lacul de acumulare Dubăsari vor fi mărite de la 45–50 la 80–85 de metri cubi pe secundă. Măsura ar urma să ducă, în următoarele zile, la creșterea nivelului Nistrului în aval de baraj, spre sudul Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a prezentat cele mai recente date despre nivelul apei în cele două lacuri de acumulare de pe Nistru.

Potrivit ministrului, nivelul apei în lacul Dubăsari a crescut cu 37 de centimetri în ultimele două săptămâni. Creșterea se datorează debitului mai mare de apă venit din Ucraina și ploilor din nordul țării. Hajder a precizat însă că lacul este relativ mic și se umple repede, dar poate pierde la fel de rapid din rezerve atunci când apa este folosită.

Situația este mai dificilă la lacul de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina. În luna octombrie, nivelul apei a crescut cu doar 20 de centimetri și a ajuns la 111,17 metri, în timp ce nivelul obișnuit este de aproximativ 121,5 metri.

În ultimele două săptămâni, deversările din acest lac spre Republica Moldova au fost de 55–60 de metri cubi pe secundă. Potrivit ministrului, volumul este aproape egal cu cel de apă care intră în lac, iar surplusul este direcționat spre țara noastră. Din acest motiv, nivelul apei crește foarte puțin, iar acumularea rezervelor rămâne o problemă.

Gheorghe Hajder susține că, în prezent, debitul necesar de apă este asigurat, însă autoritățile încearcă să adune cât mai multe rezerve pentru perioada următoare. Evoluția nivelului Nistrului va depinde în mare parte de precipitațiile din bazinul superior al râului, aflat în vestul Ucrainei.