Deputatul PAS, președinte al Comisiei securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp, spune că așteaptă finalitate pe dosarul îmbogățirii ilicite în care sunt implicați mai mulți foști deputați, iar pentru a demonstra că sunt imparțiali în procesul de înfăptuire a justiției, procurorii ar trebui „să ia la puricat și casele altor deputați care s-au perindat dintr-o fracțiune parlamentară în alta”. Declarațiile au fost făcute de Lilian Carp în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Lilian Carp a făcut aceste declarații în contextul reținerii a cel puțin 5 ex-deputați, care în 2015 au părăsit fracțiunea PCRM și au declarat că vor forma un nou grup parlamentar, însă ulterior au aderat la PDM, fiind bănuială că aceștia „ar fi fost motivați financiar” pentru a face acest lucru. Printre cei 5 foști deputați se numără Sergiu Sîrbu, Artur Reșetnicov, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Anatolie Zagorodnîi.

„Eu aștept mai multe acțiuni, nu doar împotriva celor 13 care au fost astăzi menționați ca fiind vizați într-un dosar de îmbogățire ilicită. De fapt, ăștia sunt transfugii care au fost la PCRM, ulterior la PDM, la Pro Moldova și de la Pro Moldova la Șor. Avem 5 ani de când aceste persoane au schimbat mai multe partide, nu mai sunt în funcții de conducere, iar unica probă pe care poți s-o ai este luxul în care trăiesc. Dar nu doar acești deputați au plecat din partide, Procuratura trebuie să demonstreze că este consecventă, iar acest dosar este mult mai complex decât pare”, a spus Lilian Carp.

Fostul președinte PLDM, Viorel Cibotaru, recunoaște că și deputați liberal-democrați erau ademeniți cu sume exorbitante și determinați să se alăture fracțiunii PDM din Parlament.

„Mai avem cazul deputaților care au plecat de la PLDM, eu în calitate de fost președinte PLDM discutam cu ei și își făceau cruce că nu vor trăda echipa și imediat ce Curtea Constituțională le valida mandatul, ei în plenul Parlamentului anunțau că părăsesc fracțiunea PLDM și apoi se lăudau colegilor că și-au închis datorii de 75 de mii de lei, că și-au cumpărat automobil. Corupția în Republica Moldova a devenit o amenințare la adresa securității naționale. Foarte bine că s-au găsit instrumentele legislative necesare ca acești oameni să fie trași la răspundere”, a spus Viorel Cibotaru.

Precizăm că, în dosarul îmbogățirii ilicite sunt vizați 14 foști deputați, fiind vorba despre aleșii poporului care în anul 2015 au părăsit PCRM creând platforma social democrată „Pentru Moldova”, entitate care ulterior s-a alăturat fracțiunii PDM din Parlament. Cei 5 ex-deputați au fost reținuți, ieri 2 februarie, pentru 72 de ore.

#deputati #Lilian Carp #parlament

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.