O grupare criminală specializată în confecționarea și comercializarea documentelor oficiale false, inclusiv cărților de identitate și permiselor de conducere emise de autoritățile din Republica Moldova și România, a fost destructurată de oamenii legii. În cadrul investigațiilor, au fost identificate și documentate mai multe persoane din nordul și centrul țării, suspectate de implicare activă în schema infracțională.

Activitatea ilegală era bine organizată, membrii grupării acționând coordonat atât în Moldova, cât și peste hotare, fiecare având roluri clar stabilite în producerea și distribuirea actelor falsificate. Totodată, în vederea acumulării probelor, autoritățile au desfășurat mai multe acțiuni de urmărire penală, inclusiv percheziții la domiciliile persoanelor vizate și în unitățile de transport utilizate de acestea.

În urma acțiunilor, au fost ridicate probe relevante, printre care telefoane mobile, documente cu semne evidente de falsificare, precum și sume de bani provenite din activitatea ilegală. Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea tuturor persoanelor implicate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#acte oficiale false #grupare infractionala #Percheziții

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.