Casa Albă a anunțat joi că o nouă întâlnire între președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin „nu este complet exclusă”, însă liderul de la Washington așteaptă „acțiuni concrete” din partea Moscovei privind încetarea focului în Ucraina, relatează Reuters și EFE.

„O întâlnire între cei doi lideri nu este complet exclusă. Președintele și întreaga administrație speră ca într-o zi acest lucru se va putea întâmpla din nou, dar dorim să ne asigurăm că va exista un rezultat pozitiv tangibil în urma acestei întâlniri și că ea nu este o pierdere de timp pentru președinte”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, într-o conferință de presă, conform Agerpres.

Ea a precizat că, „pentru a negocia un acord de pace bun, ambele părți trebuie să fie interesate”, însă președintele Trump „nu a observat în ultima vreme suficient interes din partea Rusiei să ia măsuri pentru a avansa către pace”. În acest context, liderul american a decis miercuri noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil.

„Președintele dorește să vadă acțiuni, nu doar vorbe. Și cred că este foarte motivat de succesul acordului său de pace din Orientul Mijlociu pentru a obține rezultate și dorește ca acest război să se încheie. De nouă luni de când este în funcție, el spune asta și este tot mai nemulțumit de lipsa progreselor din partea ambelor părți implicate”, a subliniat Leavitt.

Potrivit acesteia, sancțiunile anunțate miercuri „sunt destul de robuste”, în condițiile în care mai multe publicații au relatat că China intenționează să reducă achizițiile de petrol rusesc de teama sancțiunilor secundare americane.

Trump a avut o convorbire telefonică cu Vladimir Putin joia trecută, înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă. După discuție, liderul american a declarat că „au fost făcute mari progrese” către încheierea războiului și a anunțat intenția de a organiza un nou summit Trump–Putin la Budapesta, în următoarele două săptămâni.

Surse diplomatice au afirmat însă că, deși Putin ar fi indicat o reducere a pretențiilor teritoriale, oferind restituirea unor mici zone din Herson și Zaporojie în schimbul controlului complet asupra Donbasului, Moscova a transmis ulterior Washingtonului un document informal în care își menține poziția anterioară și refuză orice încetare a focului înaintea negocierilor.

Ca urmare, Trump a anunțat marți că summitul nu va mai avea loc, motivând că „nu dorește discuții degeaba” și „nici să piardă timpul”.

Reacționând la această decizie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nimeni nu vrea să piardă timpul, nici președintele Trump, nici președintele Putin”, subliniind însă că o asemenea reuniune necesită „o pregătire serioasă și claritate asupra agendei”.

Totodată, întâlnirea pregătitoare de la Budapesta dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost anulată. Viceministrul rus Serghei Riabkov a confirmat că „nu există un acord” pentru o astfel de întrevedere și a acuzat „opoziția deliberată a unor susținători europeni ai Ucrainei” de a submina șansele unui acord.

Primul summit Trump–Putin, desfășurat pe 15 august la Anchorage, Alaska, nu a produs rezultate concrete privind o încetare a războiului, întrucât Rusia a insistat pe revendicările teritoriale, iar Kievul și aliații europeni au cerut garanții de securitate ferme pentru Ucraina, inclusiv prezență militară, idee respinsă categoric de Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mișcare fără precedent a lui Trump împotriva lui Putin. SUA sancționează Rosneft și Lukoil

#Putin #Summit #Trump

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.