La aproximativ 37 de kilometri de Chișinău, în satul Donici din raionul Orhei, se află unul dintre cele mai importante muzee memoriale din Republica Moldova – Casa-muzeu „Alexandru Donici”. Aici s-a născut poetul și fabulistul basarabean Alecu Donici, unul dintre cei mai cunoscuți autori ai secolului al XIX-lea.

Conacul familiei Donici a fost construit în anul 1765 și a aparținut unei vechi familii de boieri din zonă. În această casă și-a petrecut copilăria Alexandru Donici, autorul unor fabule devenite clasice în literatura română. De-a lungul timpului, clădirea a avut mai multe destinații. În perioada sovietică, aici a funcționat o școală, iar abia în anul 1977 casa a fost transformată în muzeu memorial.

Clădirea este amplasată în mijlocul unui mic parc și face parte dintr-un complex muzeal mai amplu. În curtea casei se află bustul lui Alexandru Donici, instalat aici în 1969, iar în apropiere pot fi văzute biserica familiei Donici, cavoul unde sunt înmormântați mai mulți membri ai familiei și izvorul „Stânca”, amenajat la începutul secolului al XIX-lea de părinții fabulistului.

Interiorul casei păstrează atmosfera epocii în care a trăit scriitorul. Conacul are o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați și opt camere, dintre care patru sunt amenajate ca săli expoziționale. „Casa mare” este decorată cu obiecte specifice secolului al XIX-lea: covoare basarabene, mobilier de epocă, sfeșnice din argint, un bufet și o masă extensibilă cu scaune. Tavanul este ornamentat cu motive florale, iar în încăpere se află și o pianină, care amintește de atmosfera caselor boierești de altădată.

O altă încăpere este cabinetul de lucru al fabulistului. Aici pot fi văzute biroul de scris, biblioteca cu volume din secolul al XIX-lea, un ceas de epocă și obiecte care recreează spațiul în care ar fi putut lucra scriitorul.

În muzeu sunt expuse și documente, publicații vechi, fotografii și obiecte de uz casnic care ilustrează viața familiei Donici. Dintre toate obiectele personale ale fabulistului s-a păstrat până astăzi doar unul singur – o armă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Complexul muzeal include și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită de familia Donici. Prima biserică din lemn a fost ridicată în anul 1820 de părinții scriitorului, Dimitrie și Elena Donici. În anii 1875-1876, aceasta a fost înlocuită cu o biserică din piatră, construită cu sprijinul fratelui fabulistului, Andrei Donici, și al fiului acestuia, Nicolae.

În perioada sovietică, biserica a fost închisă și transformată în depozit de cereale. Abia după anul 1992 lăcașul de cult a fost redeschis și restaurat, iar astăzi face parte din complexul muzeistic dedicat familiei Donici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, Casa-muzeu „Alexandru Donici” este unul dintre locurile unde vizitatorii pot descoperi nu doar viața fabulistului basarabean, ci și povestea unei familii boierești și a unei epoci în care literatura, cultura și viața rurală erau strâns legate.

#Alexandru Donici #fabule #muzeu

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.