Castorii conduc la eliberarea de metan și încălzirea Arcticii, spun oamenii de știință. Creșterea temperaturilor a determinat un aflux masiv de castori în Alaska și nordul Canadei, care acum distrug mediul și contribuie devastator la schimbările climatice. Rozătoarele fac prăpăd în tundra arctică.

Cursul de apă care traversează vestul Alaskăi nu a mai arătat niciodată așa. Într-o fotografie aeriană din anii 1980, apa curgea prin tundră subțire ca firul de ață. Astăzi, în imaginile din satelit, apare ca un șir de pete negre: un iaz mare după altul, la zeci de metri unul de celălalt. Este o transformare care are loc în Arctica.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dar acesta nu este un efort uman de a remodela lumea. Este opera castorului nord-american și nu există niciun semn că se va opri. În cazul în care rozătoarele făceau incursiuni minore, cercetătorii nu ar fi observat niciodată schimbările și nu ar fi făcut conexiunile cu degajările de metan. Dar animalele vin din ce în ce mai mult, împingând spre noi teritorii. Numărul total de animale este departe de a fi clar, dar iazurile pe care le creează sunt greu de ratat: numai în tundra arctică din Alaska, numărul iazurilor făcute de castori pe pârâie s-a dublat, ajungând la cel puțin 12.000 în ultimii 20 de ani.

„Ceea ce se întâmplă aici se întâmplă la scară uriașă. Cartografierea, care este în desfășurare chiar acum, arată că întreaga zonă, versantul nordic din Alaska, va fi colonizată de castori până în 2100.”, spune Ken Tape, un ecologist la Universitatea din Alaska.

Încălzirea globală a determinat înmulțirea arbuștilor în tundra arctică; iarna aspră este mai scurtă și există mai multă apă care curge liber în lunile cele mai reci. În loc să doboare copaci pentru barajele lor, castorii construiesc din arbuștii din jur, creând iazuri adânci în care să-și construiască adăposturi.

Problema va fi pusă în discuție în februarie, când cercetătorii, grupurile indigene, administratorii de terenuri și alții din Arctic Beaver Observation Network își vor ține întâlnirea anuală la Fairbanks, Alaska. Întâlnirea se va baza pe experți care gestionează castorii în alte regiuni pentru a explora opțiunile posibile, scrie digi24.ro.

„Dacă este o problemă, ce putem face în privința ei? Nu am răspunsuri. Poți pune o recompensă acolo și începe să-i omori, dar în momentul în care te oprești, trei până la cinci ani mai târziu, te vei întoarce în exact aceeași poziție. Ca să nu mai vorbim de faptul că este imposibil din punct de vedere logistic să faci asta. Oamenii îi mănâncă, dar aș spune că asta se întâmplă acum mai puțin decât înainte. Eu n-am mâncat niciodată carne de castor, dar cred că asta se va schimba. Am auzit că e gustoasă.” spune Tape.

#Alaska #castori #schimbari climatice

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.