Cât costă nunta lui George Simion și câți nași are

George Simion susține că a plătit până acum pentru organizarea nunții 12.000 de euro, bani care, potrivit acestuia, provin din donaţii sau sunt cadou de la naşi.

„Plătim cu banii din partea nașilor și a prietenilor dar avem și foarte multe servicii și produse. Mai mult de jumătate din acestea care ne sunt oferite ca și dar de nuntă din partea cunoscuțiilor și prietenilor care ne simpatizează. Fiecare ne dăruiește ce are el la îndemână. Domnul Gigi Becali ne-a dat brânză și ciobanii din Polovragi, Vaideieni și Jina- berbecuți pentru proțap. Au fost foarte mulți oameni și foarte multe companii care au vrut să ofere produse alimentare pentru eveniment, iar din punctul ăsta de vedere lucrurile s-au optimizat foarte bine. Mai sunt și donații ale prietenilor apropiați, ale nașilor, sunt 42 de nași totuși la nuntă”, a declarat George Simion.

Soția lui George Simion este o tânără de 24 de ani pe nume Ilinca, care nu își dorește multă expunedere mediatică. Este pasionată de Drept și are un parcurs profesional complet diferit față de soțul ei, conform spuselor politicianului.

Participarea la nunta lui Simion s-a făcut pe bază de brățară de acces precum la festival, iar pagina de Facebook a lui George Simion s-a transformat în spațiu de relatare a momentelor importante a nunții.

Zeci de mii de oameni s-au grăbit să le ureze toate cele bune celor doi, iar fiecare postare a lui Simion a adunat peste 20-30.000 de aprecieri din partea fanilor înfocați.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.