Cel mai costisitor tratament acoperit de asigurarea medicală în 2025 a ajuns la 440 de mii de lei. Este vorba despre un implant cohlear, una dintre cele mai complexe intervenții finanțate din fondurile publice.

Peste 8,5 miliarde de lei, adică mai mult de jumătate din bugetul fondurilor de asigurare medicală obligatorie, au fost direcționați anul trecut pentru servicii medicale în spitale, potrivit datelor prezentate de Compania Națională de Asigurări în Medicină. Suma a acoperit peste 600 de mii de cazuri tratate, de la intervenții de chirurgie cardiovasculară și transplanturi, până la operații de cataractă sau protezări de articulații.

Majoritatea pacienților internați au avut afecțiuni acute, aproape 532 de mii de cazuri (88,3%), în timp ce circa 71 de mii (11,7%) au fost cazuri cronice. Din totalul internărilor, peste 340 de mii au fost urgențe, restul fiind spitalizări planificate, în baza trimiterilor de la medicii de familie sau specialiști.

Un capitol aparte îl reprezintă tratamentele pentru tuberculoză: aproximativ 112 mii de zile de spitalizare au fost acoperite în profilul ftiziatrie, cu un cost de peste 141 de milioane de lei.

Operațiile de cataractă au fost cele mai frecvente intervenții în spitale. În 2025 au fost efectuate peste 14 200 de astfel de proceduri – cu peste 2 000 mai multe decât în anul precedent – pentru care s-au alocat peste 164 de milioane de lei.

În același timp, pentru pacienții oncologici au fost finanțate circa 21 de mii de ședințe de radioterapie, în valoare de aproximativ 15 milioane de lei. Alte peste 12 milioane de lei au fost direcționate pentru aproximativ 6 000 de ședințe de dializă.

Pentru acordarea asistenței medicale spitalicești, CNAM a contractat anul trecut 76 de instituții: 17 republicane, nouă municipale, 35 raionale, patru departamentale și 11 private.

Autoritățile precizează că spitalizarea este acoperită de asigurarea medicală atunci când tratamentul nu mai poate fi realizat în ambulatoriu sau starea pacientului necesită supraveghere continuă. În aceste condiții, sunt acoperite toate cheltuielile – de la consultații și investigații, până la medicamente, consumabile, cazare și alimentație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNAM #tratamente

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.