România a ajuns în 2025 să genereze aproximativ 2% din PIB-ul total al Uniunii Europene, după o creștere puternică în ultimele două decenii. Ponderea economiei românești în PIB-ul blocului comunitar a urcat de la circa 0,8% în 2005 la 2% în 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste două ori, potrivit datelor Eurostat prezentate de Euronews.

La nivelul întregii Uniuni Europene, PIB-ul a însumat în 2025 aproximativ 18.800 de miliarde de euro.

Germania rămâne detașat cea mai mare economie a UE, cu o pondere de 24,1% din PIB-ul blocului, echivalentul a aproximativ 4.500 de miliarde de euro. Franța ocupă locul al doilea, cu 15,9%, urmată de Italia, cu 12%, și Spania, cu 9%.

Împreună, cele patru mari economii Germania, Franța, Italia și Spania generează circa 61% din întreaga economie a Uniunii Europene.

Țările de Jos completează topul primelor cinci economii, cu o pondere de 6,2%. Polonia se apropie rapid de pragul de 5%, ajungând la 4,9%, în timp ce Belgia reprezintă 3,4% din PIB-ul UE.

Suedia și Irlanda au fiecare câte 3,2%, Austria – 2,7%, Danemarca – 2,2%, iar România – 2%.

În alte 15 state membre, ponderea individuală în economia UE este mai mică de 2%. Împreună, acestea generează doar 11,2% din PIB-ul blocului.

Cehia are o pondere de 1,8%, Portugalia – 1,6%, Finlanda – 1,5%, Grecia – 1,3%, iar Ungaria – 1,2%. La polul opus se află Malta, cu doar 0,1%, în timp ce Cipru, Letonia și Estonia generează fiecare câte aproximativ 0,2% din PIB-ul Uniunii.

Datele pentru ultimii 20 de ani arată însă o schimbare importantă a raportului de forțe economice în interiorul UE.

Polonia a înregistrat cea mai puternică ascensiune, ponderea sa crescând de la 2,6% în 2005 la 4,9% în 2025, adică un avans de 2,3 puncte procentuale.

România se numără, de asemenea, printre marii câștigători. Ponderea sa a crescut cu aproximativ 1,2 puncte procentuale în perioada 2005–2025, ceea ce înseamnă că greutatea economiei românești în PIB-ul european s-a majorat de peste două ori.

Irlanda a înregistrat un avans de 1,4 puncte procentuale, iar Cehia a crescut de la 1,2% la 1,8%. Bulgaria și-a dublat ponderea, de la 0,3% la 0,6%.

La celălalt capăt al clasamentului, Italia și Franța au pierdut cel mai mult teren.

Italia genera 15,6% din PIB-ul UE în 2005, față de 12% în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 3,6 puncte procentuale. Franța a coborât de la 18,4% la 15,9%, pierzând 2,5 puncte.

Spania și Grecia au pierdut câte 0,7 puncte procentuale, în timp ce Germania a rămas aproape stabilă pe parcursul celor 20 de ani, cu o diminuare de numai 0,1 puncte procentuale.

Dacă este analizată doar perioada 2015–2025, Germania a pierdut însă un punct procentual, coborând de la 25,1% la 24,1% din PIB-ul UE. Franța a pierdut două puncte procentuale, iar Italia 1,5 puncte.

În schimb, Polonia și-a continuat ascensiunea și în ultimul deceniu, câștigând încă 1,4 puncte procentuale.

Deși Republica Moldova nu este stat membru al Uniunii Europene, o comparație pur orientativă arată dimensiunea economiei sale în raport cu blocul comunitar. PIB-ul Republicii Moldova a fost de aproximativ 20,35 miliarde de dolari în 2025, echivalentul a circa 18 miliarde de euro. Raportat la economia UE, de aproximativ 18.800 de miliarde de euro, Moldova ar reprezenta în jur de 0,1% din PIB-ul Uniunii. Ca pondere, economia moldovenească s-ar situa astfel aproximativ la nivelul Maltei, statul membru cu cea mai mică contribuție la PIB-ul UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #economie #UE

La Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova a fost lansată, pe 18 septembrie, lucrarea „Codul penal. Codul de procedură penală. Republica Moldova”, publicată de Editura Universul Juridic din București. Volumul reunește legislația penală a Republicii Moldova, actualizată cu modificările legislative recente, și o serie de repere din jurisprudența națională și europeană.

Cartea este semnată de profesorul universitar dr. Tudorel Toader de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și profesorii Facultății de Drept a USM, Igor Dolea, Sergiu Brînză și Gheorghe Reniță.

Lucrarea nu se limitează la reproducerea textului Codului penal și al Codului de procedură penală. După articole sunt incluse referințe la hotărâri ale Curții Constituționale, decizii ale Curții Supreme de Justiție și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel încât normele să poată fi analizate și prin prisma modului în care sunt interpretate și aplicate în practică.

Profesorul Tudorel Toader a explicat că ideea volumului a pornit de la o metodă de lucru pe care a aplicat-o anterior în România, bazată pe corelarea normei juridice cu jurisprudența.

„Eu cred mai mult aproape de ce spunea domnul decan, că-i vorba despre o idee, despre o metodă de abordare a dreptului în Republica Moldova care trebuie citit, învățat și aplicat prin raportare la exigențele, la valorile europene pe de-o parte și la exigențele constituționale pe de alta parte”, a declarat Tudorel Toader.

Potrivit acestuia, proiectul a fost conceput în urma colaborării cu profesorii de la Facultatea de Drept a USM, iar volumul urmărește să ofere cititorului „modul, parcursul de interpretare și de aplicare de înțelegere a normelor” prin raportarea la jurisprudența instanțelor relevante.

Decanul Facultății de Drept a USM, Sergiu Băieșu, a subliniat importanța colaborării academice dintre cele două maluri ale Prutului și a lansat ideea unor proiecte comune și în alte domenii ale dreptului.

„În stânga și în dreapta Prutului legislația este diferită. Avem nevoie încet cu încet de o unificare a acesteia. Iar înțelegerea mai bine a fundamentelor, normelor, din actele normative și din stânga și din dreapta Prutului o poți face doar printr-o analiză profundă, prin scrieri cu colectivii de autori de pe ambele maluri”, a spus Băieșu.

La rândul său, profesorul Igor Dolea a remarcat că, pe parcursul pregătirii volumului, Codul de procedură penală a suferit noi modificări.

„Până la urmă, lansarea este frumoasă și este necesară, dar necesar și cel mai important este utilitatea acestei lucrări pentru toți juriștii care o vor folosi. Eu sper foarte mult că va fi utilă și va ajuta, într-un fel sau altul, la soluții corecte, echitabile în justiție”, a declarat Igor Dolea.

Profesorul Sergiu Brînză a explicat că unul dintre obiectivele autorilor a fost tocmai apropierea normei juridice de practica instanțelor.

„Domnul a venit cu propunerea să ne uităm cum ne uităm noi în contextul jurisprudenței, jurisprudenței CEDO, Curții Constituționale și Curții Supreme. Deci, norma juridică să fie urmată de practica judiciară”, a spus Brînză.

Și Gheorghe Reniță, unul dintre autorii volumului, a accentuat rolul jurisprudenței în înțelegerea dreptului penal.

„Studierea dreptului fără a face referiri la jurisprudență ar fi un exercițiu sec, cumva lipsit de substanță. Tocmai jurisprudența este cea care îi oferă o culoare, o viață”, a menționat Reniță.

În cadrul evenimentului s-a discutat și despre necesitatea unei legături mai strânse între mediul academic și practicienii din justiție. Participanții au remarcat că judecătorii, procurorii și avocații trebuie să aibă acces nu doar la textul legii, ci și la interpretările și soluțiile dezvoltate în jurisprudență.

La lansare au participat profesori universitari, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, avocați, reprezentanți ai Parlamentului, studenți și alți membri ai comunității juridice. Cartea este destinată în special judecătorilor, procurorilor, avocaților și cercetătorilor în domeniul dreptului, dar și studenților, masteranzilor și doctoranzilor.