Dintre toate companiile care susțin actuala ediție a Jocurilor Olimpice, cel mai vechi sponsor este Coca-Cola, precizează analistul eToro Bogdan Maioreanu, trecând în revistă principalii sponsori ai Jocurilor Olimpice și cheltuielile acestora pentru susținerea Comitetului Internațional Olimpic.

„Relația dintre Coca-Cola și Comitetul Internațional Olimpic a început în 1928. Compania a susținut Jocurile Olimpice din acel an, de la Amsterdam, și de atunci a sprijinit toate edițiile. Visa a încheiat primul parteneriat cu Olimpiada în 1986, Samsung în 1988, P&G în 2010, Toyota în 2015 și Airbnb în 2019. De fapt, într-un studiu din mai 2024, realizat de Nielsen cu privire la notorietatea globală a asocierii mărcii cu Jocurile Olimpice, Coca-Cola domină cu aproape 55%. Puțin mai mult de 43% dintre consumatorii globali erau conștienți de asocierea Visa cu Jocurile Olimpice. Celelalte mărci erau, în ordine, Samsung, Toyota, Airbnb și P&G”, adaugă analistul eToro.

Brandurile de mai sus încearcă să beneficieze la maximum de asocierea lor cu Jocurile Olimpice, iar aici Coca-Cola pare să fie și ea campioană. Potrivit Nielsen, din ianuarie până în mai 2024, Coca-Cola a cheltuit peste 440 de milioane de dolari pe publicitate, Airbnb 250 de milioane de dolari, iar Visa a cheltuit aproape 29 de milioane de dolari,. Susținerea Coca-Cola pentru Comitetul Internațional Olimpic (CIO) este estimată la un cost anual de aproximativ 93 de milioane de dolari, ceea ce permite Coca-Cola să își promoveze produsele la cel mai mediatizat eveniment sportiv din lume. De asemenea, compania este unul dintre cei doi sponsori oficiali ai ștafetei torței olimpice printr-un acord cu organizatorii olimpiadei Paris 2024, în valoare de aproximativ 18,6 milioane de dolari.

Potrivit studiului Nielsen, o creștere de 1 punct în măsurătorile de capital de brand din top-funnel – cum ar fi conștientizarea și relevanța brandului – determină o creștere de 1% a vânzărilor.

Coca-Cola a înregistrat rezultate financiare bune în al doilea trimestru al acestui an. Veniturile nete au crescut cu 3%, ajungând la 12,4 miliarde de dolari, iar veniturile organice au crescut cu 15%, mai mult decât previziunile de 9%. Creșterea vânzărilor organice a fost semnificativ mai mare decât cea de 2,9% înregistrată de PepsiCo, într-o perioadă practic similară. Dar Coca-Cola a recunoscut că vremea nefavorabilă din Europa a dus la unele scăderi ale consumului departe de casă în anumite țări. Din acest motiv, evenimente sportive precum recent încheiatul Euro 2024 și Jocurile Olimpice care încep în curând vor ajuta vânzările companiei. De asemenea, compania și-a majorat previziunile pentru întregul an cu o creștere organică ajustată a veniturilor de 9% până la 10% și anticipează o creștere a profitului comparabil pe acțiune de 5% până la 6% față de cel anunțat în 2023.

Investitorii au remarcat rezultatele solide ale gigantului Coca-Cola, prețul acțiunilor fiind în creștere cu aproape 12% de la începutul anului, spre deosebire de rivalul său Pepsi care a scăzut cu aproape 1% în aceeași perioadă. Pe platforma socială de tranzacționare și investiții eToro, Coca-Cola este a 18-a cea mai deținută acțiune de către investitorii români individuali și cea a 16-a la nivel global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coca Cola #Jocuri Olimpice #publicitate

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.