Cea mai ieftină bere și cea mai scumpă bere nu se găsesc în Europa. Concluzia surprinzătoare a fost făcută în urma unei cercetări a Institutului Deutsche Bank.

Experții au realizat un clasament al orașelor în funcție de prețul mediu al băuturii în restaurantele locale. Cea mai ieftină bere se vinde în China, potrivit topului publicat de Daily Mail. În Shanghai și Beijing prețul mediu al unei beri la jumătate de litru este de cuprins între 0,78 euro și 0,82 euro.

Pe locul trei este orașul Frankfurt din Germania, unde halba costă 1,01 euro. În Top 10 mai apar orașe din Cehia, Rusia, Spania, Polonia și Portugalia, informează Mediafax.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cea mai scumpă bere este în Australia. Melbourne și Sydney ocupă locurile 1 și 3 cu prețuri medii care ajung până la 4,59 euro. Și la Singapore berea este scumpă, costând 3,91 euro pentru halbă.

Unde se vinde cea mai ieftină bere din lume:

Shanghai, China (0,78 €);
Beijing, China (0,82 €);
Frankfurt, Germania (1,01 €);
Rio de Janeiro, Brazilia (1,05 €);
Praga, Cehia (1,05 €);
Moscova, Rusia (1,05 €);
Madrid, Spania (1,06 €);
Varșovia, Polonia (1,08 €);
Lisabona, Portugalia (1,10 €);
Berlin, Germania (1,12 €).

Unde se vinde cea mai scumpă bere:

Melbourne, Australia (4,59 €);
Singapore (3,91 €);
Sydney, Australia (3,57 €);
Tel Aviv, Israel (3,33 €);
Helsinki, Finlanda (3,25 €);
Birmingham, Marea Britanie (3,19 €);
Dublin, Irlanda (3,15 €);
Kuala Lumpur, Malaysia (2,97 €);
San Francisco, SUA (2,96 €);
Oslo, Norvegia (2,89 €).

#bere #cea mai ieftină #cea mai scumpă #pret #top

Președinta Maia Sandu a discutat cu tinerii, în cadrul celei de-a cincea ediții a Moldova Youth Forum, despre reziliență, democrație, libertate și implicarea în comunitate. Șefa statului a subliniat că reziliența nu este un concept abstract, ci capacitatea de a face față unor situații dificile, de a se informa corect, de a se pregăti și de a acționa într-o lume tot mai imprevizibilă.

Unul dintre subiectele abordate a fost impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova, în special prin secetă și lipsa apei. Maia Sandu i-a îndemnat pe tineri să se implice în proiecte de mediu și în inițiativele din comunitățile lor.

Discuțiile au vizat și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. Potrivit președintei, tinerii s-au arătat mai puțin îngrijorați de rolul tot mai mare al tehnologiilor în viața de zi cu zi. Totuși, aceștia au convenit asupra necesității de a proteja datele personale, de a nu permite algoritmilor să ia decizii în locul oamenilor și de a folosi inteligența artificială ca instrument de sprijin, nu ca înlocuitor al gândirii și efortului intelectual.

Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea protejării democrației și libertății. Ea a subliniat că o societate rezilientă se construiește prin implicare și colaborare, inclusiv în comunitățile locale, și nu prin izolarea oamenilor în mediul online.