Antrenamentele de forță sunt esențiale pentru dezvoltarea și menținerea masei musculare. Totuși, întreruperea acestora poate duce la pierderea rapidă a mușchilor câștigați cu greu.

Antrenamentele de forță, cunoscute și sub denumirea de antrenamente de rezistență, implică exerciții care solicită mușchii să lucreze împotriva unei forțe externe, cum ar fi greutățile sau benzile elastice.

Aceste exerciții nu doar cresc masa musculară, ci și îmbunătățesc densitatea osoasă, metabolismul și sănătatea generală. Potrivit Mayo Clinic, antrenamentele de forță pot încetini pierderea musculară asociată cu înaintarea în vârstă și pot chiar inversa efectele acesteia.

Cât de rapid pierzi masa musculară

Pierderea masei musculare, cunoscută sub numele de atrofie musculară, poate începe surprinzător de repede după încetarea antrenamentelor. Studiile indică faptul că, în absența exercițiilor de rezistență, pierderea forței și a masei musculare poate începe în doar două până la trei săptămâni.

Un studiu publicat în Sports Medicine a constatat că masa musculară și nivelurile de forță au fost menținute până la trei săptămâni fără exerciții la indivizii antrenați.

Factori care influențează rata pierderii musculare
Mai mulți factori pot accelera sau încetini pierderea masei musculare:

Nivelul de antrenament: Persoanele cu o istorie îndelungată de antrenamente de forță pot menține masa musculară mai mult timp comparativ cu începătorii.
Dieta: Aportul insuficient de proteine și calorii poate accelera pierderea musculară. Consumul adecvat de proteine este esențial pentru menținerea masei musculare, scrie Healthline.
Nivelul de activitate fizică: Chiar și activitățile fizice ușoare pot ajuta la menținerea masei musculare în absența antrenamentelor intense.
Consecințele pierderii masei musculare
Pierderea masei musculare nu afectează doar aspectul fizic, ci are și implicații semnificative asupra sănătății:

Scăderea metabolismului: Mușchii ard mai multe calorii în repaus decât grăsimea. Pierderea lor poate duce la un metabolism mai lent și la creșterea în greutate.
Reducerea forței și a mobilității: Pierderea musculară poate duce la slăbiciune. Acest lucru reduce capacitatea de a efectua activități zilnice și crescând riscul de căderi și fracturi.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.