Amatorii de pescuit sunt atenționați de riscurile aflării pe gheața subțire. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) avertizează că, odată cu scăderea temperaturilor în următoarele zile, stratul de gheață de pe lacuri și râuri poate deveni instabil și periculos.

Pentru ca pescuitul la copcă să fie sigur, grosimea gheții trebuie să fie de minim 10 cm.

Totodată, pentru evitarea cazurilor de prăbușire, specialiștii nu recomandă ca pescarii să facă mai multe găuri, pentru că în astfel de condiții gheața devine instabilă. Mai mult, aglomerația de persoane pe gheață sau săriturile pe podurile de gheață deteriorate trebuie să fie evitate.

„Dacă persoanele aleg să pescuiască la copcă, specialiștii recomandă ca pescuitul să aibă loc doar pe malurile bazinelor acvatice amenajate cu stații de salvare. Fiecare persoană, care iese pe suprafața podului de gheață trebuie să fie echipată cu vestă de salvare, să aibă o frânghie cu lungimea de 15-20 metri și o greutate de 400-500 grame la celălalt capăt”, mai explică IGSU.

În cazul prăbușirii sub gheață, salvatorii îndeamnă oamenii să-și păstreze calmul, să încerce să iasă din apă culcat pe gheață cu mâinile larg desfăcute și să le pună pe marginea acesteia, iar prin metoda rostogolirii să iasă la mal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În astfel de situații excepționale, oamenii sunt rugați să apeleze de urgență Serviciul 112.

#gheata #IGSU #pericol

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.