Obligația stabilită la summitul NATO de la Haga din 2025 ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare ar face ca aproape toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație, potrivit Infografic Monitorul Social.

„Pentru România, unde veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, acest angajament ar însemna că aproape 15% din veniturile bugetare ale statului să fie direcţionate către apărare, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO”, se arată într-un comunicat Infografic Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert Stiftung România, care a analizat statisticile oficiale ale Eurostat.

Conform summitului NATO de la Haga din 2025, toate statele membre NATO s-au angajat să aloce pentru apărare 5% din PIB, cu excepţia Spaniei.

„Deşi acest procent pare egal pentru toate statele, statele membre NATO nu fac cheltuieli din PIB-ul naţional, ci din încasările pe care le colectează din diverse surse (taxe, impozite, accize, redevenţe, venituri din capital etc.). Pentru că România colectează doar 34% din PIB, conform datelor din 2023, alocarea de 5% din PIB pentru apărare ar însemna că România îşi asumă să cheltuiască pentru apărare aproape 15% din încasările sale bugetare, ceea ce ar plasa ţara noastră pe primul loc între ţările membre NATO din Europa” mai arată comunicatul.

Prin comparaţie, Franţa are venituri bugetare de 51,5% din PIB, astfel că o alocare pentru apărare de 5% din PIB ar reprezenta mai puţin de 10% din încasările sale totale.

„O situaţie mai apropiată de cea a României o regăsim în alte state din estul Europei, cu bugete naţionale mici ca procent din PIB: Bulgaria şi Lituania vor trebui să aloce apărării 13,6% din totalul veniturilor bugetare, iar Cehia 12,4%”, arată Infografic Monitorul Social

România a cheltuit pentru apărare, în 2023, aproximativ 1,7% din PIB, ceea ce reprezenta aproximativ 5% din încasările bugetare de 34% din PIB ale statului în acel an.

„Această proporţie era în rând cu alte state din Europa de Est, precum Polonia sau Bulgăria, care au cheltuit 2,1% din PIB, la încasări de 41,6% din PIB, respectiv 1,5% din PIB, la încasări de 36% din PIB, uşor sub limita de 5% din încasările bugetare totale. În contrast, statele vest europene cheltuiau pentru bugetul de apărare sub 3% din încasările lor, media UE27 a cheltuielilor pentru apărare fiind de 1,3% din PIB, iar veniturile bugetare reprezentând 45% din PIB. După aceste cifre, saltul către un prag de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare în rândul statelor vest europene ar pune mult mai puţină presiune pe bugetele lor naţionale decât în state precum România, care încasează foarte puţin ca procent din PIB”, arată același comunicat.

Situaţia devine şi mai dramatică atunci când oferim şi comparaţia cheltuielilor naţionale pentru educaţie, arată Monitorul Social:

„În anul 2023, toate statele europene cheltuiau mai mult pentru educaţie decât pentru apărare, cu media UE27 de cheltuieli pentru educaţie de 3,5 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărare. Dacă toate statele europene membre NATO ar urma înţelegerea de la summitul NATO de la Haga, Suedia ar rămâne singurul stat european cu o alocare bugetară mai mare pentru educaţie decât pentru apărare, în condiţiile în care nu calculăm posibilele reduceri de alocare pentru a crea spaţiul fiscal necesar”.

Noua preocupare pentru consolidarea cheltuielilor de apărare în Uniunea Europeană „va pune presiune în mod disproporţionat pe statele membre, iar România pare a fi statul de departe cel mai afectat de acest acord, ca urmare a încasărilor sale bugetare extrem de mici faţă de media UE27”, arată Monitorul Social.

De la o alocare actuală pentru apărare de 5% din încasările naţionale, acordul de la Haga ar creşte alocarea la aproape 15% din încasările naţionale, mai arată sursa citată:

„Mai mult, inclusiv posibilitatea de a acoperi aceste cheltuieli prin împrumuturi este imposibilă, având în vedere că România înregistrează deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, la aproape 9% în 2024. Pe lângă dificultatea de a realiza alocările bugetare dorite pentru armată, statele europene membre NATO se confruntă şi cu probabilitatea de a ajunge să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educaţie”.

Monitorul Social a formulat și o concluzie.

„Dacă ţinem cont de contextul actual de securitate şi de angajamentele luate, România nu îşi poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare, comparativ cu media statelor UE. Combaterea evaziunii fiscale şi alinierea sistemului fiscal la modelul european va putea ridica nivelul veniturilor bugetare pentru a ne apropia de media europeană (~˜˜~45% din PIB), în aşa fel încât ţara noastră să poate face faţă angajamentelor internaţionale şi, totodată, să aibă resursele necesare pentru a finanţa educaţia şi dezvoltarea pe termen lung”.

Cât reprezintă veniturile bugetare din PIB / cât reprezintă 5% din PIB ca procent din veniturile bugetare

România 34,0% / 14,7%

Lituania 36,7% / 13,6%

Bulgăria 36,8% / 13,6%

Cehia 40,2% / 12,4%

Estonia 40,5% / 12,3%

Letonia 41,3% / 12,1%

Polonia 41,6% / 12,0%

Spania 41,9% / 11,9%

Ungaria 42,4% / 11,8%

Slovacia 42,8% / 11,7%

Islanda 42,9% / 11,7%

Portugalia 43,5% / 11,5%

Ţările de Jos 43,6% / 11,5%

Slovenia 43,9% /11,4%

Uniunea Europeană – 27 de ţări 45,6% /11,0%

Germania 45,9% /10,9%

Croaţia 46,0% /10,9%

Luxemburg 46,2% / 10,8%

Italia 46,7% / 10,7%

Grecia 48,2% / 10,4%

Suedia 49,1% /10,2%

Belgia 49,2% /10,2%

Danemarca 50,8% / 9,8%

Franţa 51,5% /9,7%

Finlanda 53,0% / 9,4%

Norvegia 63,2% /7,9%

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aparare #NATO #Romania

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.