Polița obligatorie de asigurare medicală va costa 12.636 de lei. Mai multe categorii de persoane vor benefica de reduceri.

Mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești, experții judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreții, traducătorii şi administratorii autorizați, indiferent de forma juridică de organizare a activității, neangajați, care au obținut atestat, licență sau autorizație în modul stabilit de lege, persoanele neangajate care exercită independent profesiunea de medic de familie vor achita 5686 de lei pentru asigurarea medicală. Condiția este ca plată să fie efectuată până pe 31 martie 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proprietarii de terenuri cu destinație agricolă, fondatorii de întreprinderi individuale, persoanele fizice care au contract de arendă sau folosință a terenurilor cu destinație agricolă, titularii de patentă de întreprinzător, persoanele fizice care desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu amănuntul, dau în arendă unități de transport, încăperi, utilaje și alte bunuri materiale, cu excepția terenurilor cu destinație agricolă, persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie, horticultură sau de obiecte ale regnului vegetal, dar și străinii titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiari de protecție internațională care nu sunt angajați vor achita câte 2527 de lei.

Cetățenii care nu s-au aflat în Moldova cel puțin 183 de zile dintr-un an bugetar vor putea obține statutul de asigurat după ce vor achita 12.636 de lei, conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2026.

#2026 #asigurare medicală #Polița #pret #reduceri

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.