Doar un antrenor poate deține informațiile de care ai nevoie. Dacă pur și simplu încerci să-ți menții greutatea, nu trebuie să-ți faci griji atât de mult cu privire la arderea caloriilor. Încearcă doar să faci exerciții timp de 150 de minute pe săptămână sau 30 de minute, cinci zile pe săptămână.

Dacă scopul tău este pierderea în greutate, va trebui să-ți urmărești caloriile cu mai multă atenție.

Dacă încerci să pierzi un kilogram de grăsime corporală pe săptămână, ai nevoie de un deficit caloric de 3.500 de calorii pe săptămână. E important să te antrenezi cinci zile în timpul săptămânii, cu scopul de a arde 250 de calorii pe sesiune.

Va trebui să reduci caloriile cu 500 mai puțin în fiecare zi pentru a ajunge la un deficit de 3.500. Poți face acest lucru dacă renunți la 250 de calorii în zilele de antrenament și 500 de calorii din dietă în zilele fără antrenament.

Arderea caloriilor depinde de o serie de factori. Potrivit popsugar.com, o femeie care cântărește între 150 și 160 de kilograme va arde aproximativ 500 de calorii pe oră atunci când se antrenează la 80 până la 90%. Prin urmare, ai nevoie de 30 până la 40 de minute de cardio.

Vei arde mai puține calorii cu antrenamentul de forță, dar construirea mușchilor ajută corpul să ardă mai multe calorii chiar și în repaus. Acest lucru ajută la compensarea diferenței. Așadar, ar trebui să faci 30 până la 40 de minute de de forță.

Desigur, cel mai precis mod prin care poți urmări arderea caloriilor este cu un monitor de ritm cardiac. Acesta poate fi personalizat cu statistici precum înălțimea, vârsta, greutatea și indicele IMC.

Totuși, slăbirea nu înseamnă prea multe cifre. În cele din urmă, dacă nu slăbești cu acest program de exerciții, atunci e din cauza faptului că mănânci prea multe calorii, susțin specialiștii. Lucrul cu un nutriționist te poate ajuta să ajungi pe drumul cel bun.

Câte calorii poți arde pe bicicleta de fitness

Antrenamentele cardio cum este și mersul pe bicicleta de fitness, îmbunătățesc sănătatea inimii și a plămânilor. Ele ajută și la intensificarea circulației sângelui și oxigenarea țesuturilor. În funcție de intensitatea antrenamentului și de greutatea pe care o ai, cu ajutorul unei biciclete statice poți arde chiar și 600 de calorii într-o oră.

Câte calorii arzi pe banda de alergare

Banda de alergat oferă o varietate de exerciții, permițându-ți să reglezi viteza la în funcție de performanțele corpului tău. Setând viteza pentru mers, jogging sau alergare, poți arde multe calorii într-o perioadă scurtă de timp.

De exemplu, alergarea timp de 20 de minute cu o viteză de km pe oră te va ajuta să arzi 229 de calorii, în timp ce alergarea cu 12 kilometri pe oră arde 299 de calorii.

Câte calorii arzi dacă faci exerciții cu greutăți

Potrivit specialiștilor, atunci când faci antrenament cu greutăți, poți arde undeva la 200 – 400 de calorii pe oră. Factori precum greutatea pe care o ridici, masa musculară, influențează mereu numărul de calorii arse în timpului unui antrenament.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.