Fiecare dintre noi își poate crește speranța de viață. Pe lângă activitate fizică și mod sănătos de viață, există și alimente-minuni, bogate în acizi grași, care ne pot face să trăim cu până la cinci ani mai mult dacă le consumăm regulat.

Peștele gras, de exemplu heringul, somonul, macroul, tonul sau sardinele, fructele de mare și uleiul de pește sunt principalele surse directe de acizi grași omega-3. Potrivit studiilor, consumul unei porții cel puțin o dată pe săptămână reduce riscul apariției maladiei Alzheimer.

Semințele și nucile, inul, rapița, floarea soarelui, boabele de soia sunt o altă sursă importantă de omega-3, dar și omega-6. Acestea conțin și fibre și îmbunătățesc digestia. Consumul lor contribuie la protejarea celulelor roșii, precum, îmbunătățește funcțiile neurologice și reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare.

Uleiurile din plante, de exemplu de in, soia, rapiță sunt doar câteva dintre produsele pe care le poți folosi la gătit pentru a beneficia de aportul de acizi grași omega-3 și omega-6. Se recomandă consumul a două lingurițe pe zi pentru o mai bună funcționare a creierului și a inimii, asigură reducerea inflamațiilor, contribuie la reducerea hipertensiunii și previne formarea cheagurilor de sânge.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consumul regulat de ouă scade nivelul colesterolului, dar și al trigliceridelor. Se recomandă să mâncăm de la trei până la cinci ouă săptămânal pentru ca organismul să se simtă bine.

Fasolea verde ajută vasele sanguine să-și păstreze elasticitatea, împiedicând astfel, apariția bolilor cardiace. „Grăsimile benefice” pe care le conține își dovedesc eficiența în caz de depresie, astm, inflamații de orice tip, boli de piele și diabet.

Antioxidanți care pot crește speranța de viață – vitamina A si carotenoidele – se găsesc în morcovi, dovlecei, roșii, varza, pepene galben, piersici și caise. Pentru mai multă Vitamina C trebuie să consumăm citrice și legume verzi, de exemplu broccoli, spanac sau castraveți. Vitamina E se regăsește în nuci și semințe, cereale integrale, legume cu frunze verzi, ulei vegetal, iar ciocolata neagră conține antioxidanți puternici și poate scădea tensiunea arterială.

#alimentatie sanatoasa #alimente minune #sanatate #speranta de viata

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.