Cupa Mondială din 2026 nu aduce doar trofeul suprem în fotbalul mondial, ci și cele mai mari premii financiare din istoria competiției. FIFA a mărit semnificativ fondul total de premiere pentru ediția găzduită de Statele Unite, Canada și Mexic, iar echipa care va ridica trofeul va încasa un premiu record, informează protv.ro.

Campioana mondială va primi 50 de milioane de dolari, cu opt milioane mai mult decât a încasat Argentina după triumful din Qatar 2022. Creșterea face parte din noul plan financiar al FIFA pentru primul Campionat Mondial cu 48 de echipe.

Campioana va încasa 50 de milioane de dolari

FIFA a aprobat un fond de premiere de 655 de milioane de dolari, destinat exclusiv recompenselor în funcție de performanțele sportive ale celor 48 de naționale participante. Suma reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de ediția precedentă.

Distribuția premiilor este următoarea:

Locul 1 – 50 milioane de dolari
Locul 2 – 33 milioane de dolari
Locul 3 – 29 milioane de dolari
Locul 4 – 27 milioane de dolari

Sfertfinalistele – 19 milioane de dolari
Echipele eliminate în optimi – 15 milioane de dolari
Echipele eliminate în șaisprezecimi – 11 milioane de dolari
Echipele eliminate în faza grupelor – 9 milioane de dolari

Pe lângă aceste sume, fiecare națională calificată beneficiază și de fonduri acordate de FIFA pentru pregătirea și participarea la turneul final, ceea ce înseamnă că încasările totale ale campioanei depășesc 60 de milioane de dolari.

Cea mai bogată Cupă Mondială din istorie

Pe lângă extinderea competiției la 48 de echipe, FIFA a decis să mărească și contribuția financiară totală pentru turneul final. Potrivit forului mondial, distribuția financiară pentru Cupa Mondială 2026 ajunge la un nivel fără precedent, reflectând veniturile record generate de competiție.

În afara premiilor în bani, echipa câștigătoare va primi trofeul Cupei Mondiale, medaliile de aur și, în premieră, membrii lotului vor fi recompensați și cu inele de campioni, inspirate din sportul nord-american. FIFA a confirmat introducerea acestui nou simbol al victoriei înaintea finalei ediției din 2026.

Astfel, Cupa Mondială 2026 stabilește un nou standard atât din punct de vedere sportiv, cât și financiar, iar naționala care va cuceri trofeul va pleca acasă cu cel mai mare premiu oferit vreodată în istoria competiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cupa Mondială 2026

Deputata Olga Ursu, membră a partidului Mișcarea Alternativa Națională, a mers marți în mai multe localități din nordul țării pentru a vedea situația de pe râul Nistru. Parlamentara a atras atenția asupra nivelului scăzut al apei și a cerut implicarea urgentă a autorităților responsabile de gestionarea crizei.

„Comisia parlamentară pentru mediu trebuie să fie urgent aici, la fața locului. Centrul Național de Management al Crizelor și Consiliul Național de Securitate trebuie să se implice. Este vorba despre securitatea întregii țări și nu depinde de Chișinău, așa cum vor unii să invoce, dar de securitatea statului la cel mai înalt nivel”, a declarat Olga Ursu marți, 29 septembrie.

Deputata a calificat situația observată în mai multe zone ale Nistrului drept „catastrofală”.

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.