Peste 4,9 milioane de lei vor fi alocate de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) pentru achiziționarea unui lot de vaccin contra infecției meningococice. Ministerul Sănătății precizează că pentru a asigura imunizarea și a preveni complicațiile infecției printre copii, vaccinul procurat va fi administrat mai întâi acestora, la solicitarea părinților, începând cu vârsta de 2 luni.

Potrivit medicilor, boala meningococică este o infecție bacteriană gravă provocată de bacteria Neisseria meningitidis. Acest tip de bacterie poate cauza boli grave, de exemplu meningită (inflamarea membranelor care învelesc creierul și măduva spinării) și infecție sangvină (septicemie).

Majoritatea persoanelor cu meningită își revin complet, însă în unele cazuri, meningita poate provoca efecte pe termen lung, cum ar fi pierderea auzului, pierderea vederii, convulsii, probleme de memorie, probleme de echilibru și coordonare. Dacă nu este tratată la timp, boala meningococică poate să evolueze rapid și să pună viața în pericol.

La nivelul Uniunii Europene se raportează anual aproximativ 3 000 de cazuri. Boala este fatală în aproximativ 10-20% dintre cazuri.

„În ultimii zece ani, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 220 de cazuri de infecție meningococică, dintre care circa 60% – la copii cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani. În aceeași perioadă, rata de fatalitate a fost de 23%, ceea ce înseamnă peste 50 de decese. În perioada ianuarie-februarie curent, s-au înregistrat 5 cazuri de infecție meningococică la copii cu vârstele cuprinse între 1 an și 9 ani: Chișinău – 2 cazuri, Bălți – 1, Ialoveni – 1, Criuleni – 1”, potrivit datelor Ministerului Sănătății.

Sursele de infecție sunt bolnavii cu rinofaringită meningococică, cu forme generalizate (invazive) ale infecţiei meningococice și purtătorii nazofaringieni sănătoși de meningococi.

Infecția meningococică se transmite aerian prin picături și, uneori, prin obiecte recent contaminate. Transmiterea este favorizată de condiţiile de aglomerare sau de contactul îndelungat cu sursa bolii. Contagiozitatea bolnavilor este destul de mare, însă virulența neînsemnată a meningococului explică numărul redus al îmbolnăvirilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Medicii spun că majoritatea persoanelor infectate fac rinofaringite sau rămân purtătoare sănătoase de meningococ. Cel mai frecvent se îmbolnăvesc copiii până la 14 ani (70-80%), 50% dintre aceștia au vârsta de până la 5 ani, iar 20-40% sunt sugari; nou-născuţii se îmbolnăvesc foarte rar.

La naştere circa 50% dintre nou-născuți sunt imuni la infecția meningococică, iar după 6 luni apare o receptivitate maximă. Rezistenţa copiilor la infecția meningococică scade la bolnavii cu viroze respiratorii şi alte maladii.

Anterior, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că vor fi achiziționate 2500 de doze de vaccin contra meningitei.

VIDEO Ministerul Sănătății va cumpăra 2500 de doze de vaccin contra meningitei. Vor fi imunizați doar doritorii

#meningită #Ministerul Sănătății #vaccin

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.