Pompierii care căutau cu bărci şi scafandri un bărbat de aproximativ 40 de ani, dat dispărut în apele Dunării duminică, după ce s-a răsturnat cu un skijet, au descoperit trupul altui bărbat înecat, a cărui identitate urmează să fie stabilită de poliţişti.

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Galaţi, bărbatul dat dispărut se afla pe un skijet care s-a răsturnat în Dunăre, în timp ce un al doilea ocupant al ambarcaţiunii a reuşit să se salveze şi să ajungă la mal, transmite Digi24.ro.

„În cursul zilei de ieri 21 iunie, un bărbat în vârstă de aproximativ 40 de ani a dispărut în apele fluviului Dunărea, în zona municipiului Galaţi, în timp ce se deplasa cu un skijet. La bord se mai afla un bărbat în vârstă de 36 de ani, care a reuşit să se autosalveze şi să ajungă la mal. Imediat după primirea apelului de urgenţă, au fost mobilizate forţe şi mijloace de intervenţie din cadrul ISU Galaţi, fiind demarate operaţiuni de căutare atât la suprafaţa apei, cât şi subacvatic. Misiunea s-a desfăşurat până la lăsarea întunericului, fără ca persoana dispărută să fie identificată”, a transmis ISU Galaţi.

Operaţiunile de căutare au fost reluate luni dimineaţă cu scafandri din cadrul ISU Galaţi şi ISU Brăila, precum şi cu ambarcaţiuni şi alte mijloace specifice de intervenţie.

În timpul operaţiunilor de salvare, echipele de intervenţie au găsit în apropierea malului cadavrul unui alt bărbat, iar poliţiştii au demarat verificări pentru stabilirea identităţii persoanei şi a circumstanţelor în care aceasta a ajuns în apă.

Căutările pentru găsirea bărbatului dispărut continuă cu scafandri şi ambarcaţiuni ale ISU Galaţi şi ISU Brăila.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dunăre #galați #inec #pompieri

Oficialii francezi au acuzat luni, 9 noiembrie 2026, Gărzile Revoluției Iraniene că s-ar afla în spatele atacurilor cibernetice care, luna trecută, au scos din funcțiune frigiderele și congelatoarele din marile magazine din Franța. Autoritățile de la Paris au avertizat că Teheranul va suporta consecințe, relatează News.ro.

Declarația Franței a venit la doar câteva minute după ce Reuters a dezvăluit că anchetatorii suspectau, în mod neoficial, implicarea Iranului în aceste atacuri.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că ambasadorul iranian a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei. Barrot a ameninţat, de asemenea, cu noi sancţiuni ale UE împotriva Iranului.

Atacurile cibernetice care au lovit sute de supermarketuri franceze la începutul lunii octombrie se numără printre cele mai perturbatoare atacuri cibernetice din cadrul „războiului cu Iranul” care a început în luna februarie, un conflict marcat de incidente izolate de presupuse perturbări digitale. Printre acestea s-au numărat atacuri cibernetice împotriva sistemului de transport public din Los Angeles în martie, împotriva staţiilor de tratare a apei din SUA în iulie şi împotriva navelor cu destinaţia Statele Unite în august.

Misiunea Iranului la Naţiunile Unite nu a răspuns la mesajele Reuters prin care i s-au solicitat comentarii. Iranul neagă în mod sistematic că ar desfăşura operaţiuni cibernetice rău intenţionate.

EFECTE DRAMATICE

Atacul cibernetic din 11 octombrie, care a suprascris sistemele de control asupra temperaturii din frigiderele comerciale din sute de unităţi comerciale, pare să fi fost uşor de pus în aplicare, au declarat anterior experţii în securitate cibernetică pentru Reuters. Compania care produce multe dintre unităţile afectate a declarat că o parte dintre acestea erau învechite sau rulau un soft depăşit, ceea ce ar fi putut facilita pătrunderea hackerilor.

Efectele au fost dramatice. La unele frigidere, temperatura a fost ridicată atât de mult, încât au luat foc. În orele care au urmat atacului cibernetic, angajaţii supermarketurilor au transportat cutii pline cu carne stricată şi îngheţată topită în containere uriaşe de gunoi. Costurile totale ale atacului s-ar putea ridica la zeci de milioane de euro la nivel naţional, a estimat un proprietar de supermarket francez.

Atacurile cibernetice din octombrie au fost urmate în această lună de un al doilea val de atacuri care a lovit peste 100 de unităţi din întreaga Europă şi a afectat chiar şi frigiderele utilizate de băncile de sânge franceze, determinând angajaţii de acolo să mute o parte din sânge în alte unităţi de depozitare frigorifică.

Natura aparent simplă a atacurilor asupra frigiderelor – şi repetarea acestora în mai multe ţări – a dat naştere la speculaţii cu privire la cine ar putea fi responsabil, pe fondul îngrijorărilor continue legate de presupusa campanie de sabotaj a Rusiei în Europa, războiul dintre SUA şi Iran şi creşterea la nivel global a atacurilor cibernetice bazate pe inteligenţă artificială.