Ozzy Osbourne, vedeta de heavy metal și reality show, a murit în urma unui atac de cord și suferea de boală coronariană și Parkinson, potrivit certificatului de deces. Documentul, care a fost depus de fiica lui Osbourne, Aimée Osbourne, enumeră printre cauze stopul cardiac și boala coronariană, menționând că acesta suferea de boala Parkinson.

Pe certificat se menționează că Osbourne a murit din următoarele cauze:

Stop cardiac în afara spitalului;
Infarct miocardic acut;
Boală coronariană și boală Parkinson cu disfuncție autonomă (cauze articulare).

Pe 22 iulie, ziua morții lui Osbourne, o ambulanță aeriană a zburat la casa cântărețului, lângă satul Chalfont St. Giles din Buckinghamshire, Anglia. Un purtător de cuvânt al serviciului de ambulanță aeriană Thames Valley a declarat într-un e-mail că echipa sa a fost „trimisă pentru a oferi îngrijiri critice avansate la un incident în apropiere de Chalfront St. Giles pe 22 iulie”, dar nu a oferit alte detalii. După ce s-a oprit lângă casa cântărețului, ambulanța a zburat aproximativ 13 kilometri sud-vest către Spitalul Harefield din Uxbridge, o suburbie a Londrei, potrivit Flightradar24, o companie care colectează date despre mișcările aeronavelor.

Elicopterul a petrecut „aproximativ o oră” la spital cu motoarele pornite, a declarat un purtător de cuvânt al Flightradar24. Când familia lui Osbourne a anunțat moartea sa pe 22 iulie, nu a precizat cauza, deși cântărețul în vârstă de 76 de ani primise tratament pentru numeroase probleme de sănătate în ultimii ani. El a declarat unui post de radio în februarie că nu mai poate merge.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ca solist al trupei Black Sabbath, Osbourne a fost considerat pe scară largă unul dintre creatorii muzicii heavy metal. Trupe heavy metal precum Metallica, Slayer și Anthrax l-au citat ca o influență. În anii 2000, Osbourne a atins o a doua etapă de faimă ca vedetă de reality TV datorită emisiunii MTV „The Osbournes”, care a rulat între 2002 și 2005 și a documentat viața de zi cu zi a cântărețului și a familiei sale în stil comic.

#cauza #deces #Ozzy Osbourne

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.