Un bărbat de 37 de ani, originar din raionul Ocnița, a fost condamnat la închisoare pe un termen de 3 ani, pentru tentativă de viol a unei bătrâne de 77 de ani. Cazul a fost înregistrat la data de 18 septembrie, anunță Procuratura Generală (PG).

„În cadrul urmăririi penale, procurorii i-au înaintat învinuirea pe faptul că inculpatul, aflându-se într-un sat din raionul Ocnița, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale cu o femeie în vârstă de 77 ani, a pătruns în locuința acesteia, în timp ce ultima se afla culcată în pat.

Prin constrângere fizică și psihică după ce a doborât victima la podea, a intenționat să întrețină cu bătrâna un act sexual neconsimțit, însă, din motivul că partea vătămată a reușit să fugă, ultimul nu și-a dus intenția până la capăt”, se arată în nota informativă de la PG.

Inculpatul și-a recunoscut integral vina, iar potrivit responsabililor, cazul este examinat în baza acordului de recunoaștere a vinovăției.

Totodată este de menționat că, arestul preventiv în privința inculpatului, a fost menținut de către instanța de judecată, până la intrarea sentinței de condamnare în vigoare.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Bălți, în termen de 15 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#batrana #inchisoare #Ocnița #viol

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.