„Se încing spiritele în Republica Moldova, unde şubreda democraţie din Moldova a primit, se pare, o nouă lovitură. Partidul de guvernământ s-a pomenit în mijlocul unui scandal de proporţii, după ce a fost acuzat că ar fi pus presiune pe Comisia Electorală Centrală pentru a scoate din cursa electorală candidatul unui partid de opoziţie, cotat cu şanse covârşitoare să câştige funcţia de primar al oraşului Bălţi, al doilea oraş ca mărime din ţară”.

Aşa începe articolul prestigioasei publicaţii europene „Eureporter”, care a dedicat scandalului în jurul Marinei Tauber o amplă analiză. Potrivit „Eureporter”, Marina Tauber a fost înregistrată în cursa pentru Primăria oraşului Bălţi în ultima zi în care mai pot fi depuse actele pentru înregistrare, iar această decizie i-a luat pe mulţi prin surprindere, scrie adevărul.ro.

Ulterior, scriu jurnaliştii, a urmat o campanie intensă, iar la alegerile din 21 noiembrie, Tauber a fost foarte aproape să câştige din primul tur, lipsindu-i doar în jur de 900 de voturi pentru a câştiga. Publicaţia europeană mai arată că abia după ce Tauber a câştigat detaşat primul tur cu aproape 50 la sută dintre voturi, au început să curgă contestaţiile din partea poliţiei şi contracandidaţilor.

„Săptămâna aceasta a urmat o şedinţă a CEC, care a constatat că Marina Tauber trebuie exclusă din cursă şi a cerut instanţei să anuleze înregistrarea acesteia în alegeri. Iar motivul invocat de CEC pentru excluderea din alegeri este faptul că „candidatul nu a declarat cheltuielile pentru ceea ce au mâncat activiştii pe perioada campaniei electorale”, o prevedere care nici nu se regăseşte în Codul Electoral moldovenesc, iar nici un candidat electoral, în nicio campanie electorală organizată până acum în Moldova, nu declarat asemenea cheltuieli.

Mai mult, pretinsele încălcări au fost înregistrate în campania primului tur de scrutin, care a fost declarat corect de aceeaşi Comisie Electorală Centrală”, se mai arată în articol.

Potrivit Eureporter, decizia de a o retrage din cursă a provocat un val de reacţii din partea opoziţiei, a analiştilor politici şi a societăţii civile. Imediat după decizia CEC, au urmat un val de critici din partea partidelor de opoziţie, analiştilor politici şi a societăţii civile, care au calificat decizia organului electoral drept un abuz şi o comandă politică venită din partea partidului de guvernare PAS şi a preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu”, se mai arată în articol.

#CEC #Eureporter #jurnaliști europeni #Marina Tauber

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.