După ce a negat informațiile despre presupusa retragere din box, pugilista algeriană Imane Khelif, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, a și-a dus bătălia sportivă la nivelul următor, apelând la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) împotriva noului regulament al Asociației Mondiale de Box, care introduce teste genetice pentru verificarea sexului biologic, obligatorii pentru participarea la competițiile internaționale de box.

VIDEO Meci de box controversat între sportiva Algeriei și a Italiei la Jocurile Olimpice. Revoltă și în Moldova

Khelif, care suferă de hiperandrogenism, o afecțiune care provoacă niveluri de testosteron mai mari decât cele normale, a ales să nu se supună acestor teste. Această decizie a dus în consecință la excluderea ei din competițiile sportive programate după câștigarea medaliei de aur olimpice.

În 2024, pugilista s-a trezit în centrul unor controverse aprinse privind sexul său, din cauza caracteristicilor genetice, dar s-a constatat că respectă regulamentul Comitetului Internațional Olimpic (CIO) pentru participarea la Jocurile Olimpice de la Paris.

Cu toate acestea, noile reguli impuse ulterior de Asociația Mondială de Box au obligat-o să se retragă din Cupa Eindhoven din acest an și, deocamdată, și de la următorul Campionat Mondial, programat la Liverpool între 4 și 14 septembrie. Acest lucru a obligat-o să se retragă din orice eveniment sportiv „până când nu va fi supusă unui test genetic de sex conform regulamentului”.

Este o situație care pune în pericol cariera lui Khelif, care a ales să facă apel la TAS. Apelul a fost depus pe 5 august, ea solicitând consimțământul de a participa la Campionatul Mondial de la Liverpool, care începe joi, fără a fi nevoie să fie supusă unui test preliminar de sex.

Cu toate acestea, ieri, TAS a respins cererea ei de suspendare a executării deciziei Asociației Mondiale de Box, în așteptarea unei audieri pe fond, a cărei dată nu a fost încă stabilită. Cele două părți își depun declarațiile scrise, iar o audiere va fi programată peste câteva zile.

Având în vedere că Mondialele încep joi, sportiva algeriană nu va putea intra pe ring la Liverpool și va trebui să aștepte, fără a lupta, soluționarea cazului.

Imane a fost contestată și de adversare. Pugilista italiană Angela Carini a renunţat, după mai puţin de un minut, să lupte în sferturile de finală ale categoriei feminine – 66 kg împotriva algeriencei Imane Khelif, la Olimpiada pariziană.

Sportiva europeană a simțit că a fost lovită cu forță de Imane și a decis să abandoneze.

După o lovitură directă în plină figură recepţionată de la Khelif, Carini s-a întors în colţul său anunţând că nu doreşte să continue.

„Am urcat în ring să lupt. Nu m-am predat, dar m-a durut prea tare un pumn şi am spus că este suficient”, a declarat pugilista italiană presei din ţara sa după înfrângere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#box #Imane Khelif #sex

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.