Promo-LEX solicită repetat intervenția prim-ministrului Dorin Recean în cazul lui Vadim Pogorlețchi, care urma să fie eliberat în februarie 2025, în contextul condiționalităților stabilite Tiraspolului pentru tranzitul gazelor. În pofida acestui angajament, el a fost din nou plasat în carceră și privat de acces la apă, măsuri ce îi pun în pericol viața și sănătatea.

Asociația solicită să fie utilizate de urgență toate pârghiile disponibile în raport cu structurile transnistrene în vederea eliberării imediate și necondiționate a lui Vadim Pogorlețchi. De asemenea, Promo-LEX cere să se asigure cu prioritate accesul unui medic independent, care va aprecia starea medicală actuală și necesitățile de tratament ale lui Vadim Pogorlețchi.

„La 29 iulie 2025, Asociația Promo-LEX a transmis prim-ministrului o petiție privind situația lui Vadim Pogorlețchi. Cu regret, până în prezent nu am primit niciun răspuns.

La 10 februarie 2025, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că tranzitul gazelor naturale către regiunea transnistreană este condiționat, printre altele, de eliberarea deținuților politici, printre care se numără și Vadim Pogorlețchi. Cu toate acestea, doar o parte dintre persoanele deținute ilegal au fost eliberate, în timp ce alții, precum Vadim Pogorlețchi, continuă să fie ținuți în detenție ilegală, în ciuda condiționalităților impuse Tiraspolului. Ținând cont că a trecut deja aproape jumătate de an, iar această obligație nu a fost pe deplin îndeplinită, solicităm să fie utilizate de urgență toate pârghiile disponibile în raport cu structurile transnistrene în vederea eliberării imediate și necondiționate a lui Vadim Pogorlețchi.

Subliniem că menținerea ilegală a unor persoane în detenție, în pofida condiționalităților impuse, subminează credibilitatea angajamentelor asumate de autoritățile constituționale și contribuie la perpetuarea impunității în stânga Nistrului. Absența consecințelor pentru nerespectarea condiționalităților impuse unui regim construit și menținut pe încălcarea sistematică a drepturilor omului încurajează repetarea abuzurilor, întrucât autorii acestora și cei din jurul lor se simt liberi să comită noi fapte ilegale fără teama de a fi trași la răspundere”, comunică Promo-LEX.

Vadim Pogorlețchi a fost condamnat la 16 ani de închisoare de „judecătoria Tiraspol” pentru așa-numita „trădare de patrie”, în ciuda faptului că acesta nu deține „cetățenia rmn”. Totodată, a fost acuzat de „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”. Din 25 august 2022 nu există nicio veste de la el.

În prezent, acesta este deținut ilegal în închisoarea nr. 3 din Tiraspol, cunoscută pentru condițiile sale degradante. Deținuții eliberați din această închisoare descriu condițiile în care este ținut astfel: iarna, celulele sunt neîncălzite; lipsește accesul la apă curentă; celulele sunt supraaglomerate, pline de mucegai și insecte parazite; hrana este de o calitate atât de proastă încât supraviețuirea depinde de alimentele aduse din exterior; iar accesul la servicii medicale este inexistent.

Vadim Pogorlețchi a fost plasat în repetate rânduri în celule de pedeapsă. Tot ca formă de presiune, a fost închis de mai multe ori împreună cu persoane care suferă de tulburări mintale. În această iarnă, în plină criză energetică, a fost ținut în condiții extreme, la temperaturi de doar 5°C.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Promo-LEX a lansat în iulie 2025 campania „Libertate pentru Vadim Pogorlețchi – 2 ani și 11 luni de detenție ilegală în izolare totală”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a solicita intervenția imediată a autorităților competente pentru a obține eliberarea lui necondiționată. Pe 25 august 2025 s-au împlinit trei ani de la privarea ilegală de libertate a lui Vadim Pogorlețchi.

#detinut politic #Dorin Recean #Promo-Lex #Tiraspol

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.