În contextul supravegherii situației epidemiologice a gripei, infecțiilor acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și infecțiilor respiratorii acute severe (SARI), Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează că, pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 14 cazuri de gripă sezonieră.

Potrivit informațiilor, acestea au fost confirmate în Chișinău – 7, în Rezina-3, în Taraclia-2, în Comrat și Soroca – câte 1 caz. După grupurile de vârstă, distribuția cazurilor este următoarea: 0-4 ani – 6 cazuri; 5-14 ani – 2 cazuri, 30-64 ani – 5 cazuri și mai mult de 65 ani – 1 caz.

Mai mult, din numărul total înregistrat, în 11 cazuri persoanele au fost spitalizate.

„În laboratoarele ANSP, au fost investigate 44 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, în 2 fiind confirmată prezența virusului SARS-CoV-2 și în 7 probe – prezența virusului gripal de tip AH₃N₂”, spun responsabilii.

De menționat că, specialiștii Secției supravegherea epidemiologică a gripei și IRVA din cadrul ANSP recomandă respectarea măsurilor de profilaxie nespecifice, pentru evitarea îmbolnăvirilor, sau depistarea precoce a cazurilor de gripă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe parcursul săptămânii trecute, ANSP a confirmat 14 cazuri de gripă sezonieră

#ANSP #gripă sezonieră #simptome #virusuri gripale

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.