Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) a elaborat un nou raport privind corupția în sectorul media din Republica Moldova și a evaluat implementarea recomandărilor din Raportul nr. 1 „Republica Offshore. Analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea banilor în sectorul bancar, de asigurări și financiar din Republica Moldova”.

Raportul de progres nr. 2 pentru Raportul nr. 1 „Republica Offshore. Analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea banilor în sectorul bancar, de asigurări și financiar din Republica Moldova” conține 42 de recomandări adresate mai multor instituții din Republica Moldova, ce vizează eliminarea lacunelor și a deficiențelor sistemice identificate de CCIA.

Potrivit acestuia, numirea guvernatorului BNM pe 22 decembrie 2023 nu a urmat o procedură transparentă și bazată merite, așa cum a fost recomandat de CCIA.

Procuratura Generală încă nu asigură că toate solicitările către Interpol sunt întemeiate și nu sunt motivate politic. PG a reiterat poziția sa exprimată în Raportul de progres nr. 1, conform căreia nu are competență procedurală în soluționarea problemelor legate de urmărirea penală, adăugarea sau eliminarea unei persoane de pe lista internațională de căutare, atribuții care revin procurorului de caz, în colaborare cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. La fel, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției nu au constituit un grup comun care să evalueze toate solicitările adresate către Interpol (în special, cele legate de corupție, spălare de bani) din ultimii trei ani.

În plus, CCIA nu a primit răspuns de la Cancelaria de Stat, dacă Guvernul Republicii Moldova finanțează suplimentar organele de drept pentru acoperirea cheltuielilor legate de traducere și contractarea specialiștilor (de exemplu, experți financiari).

De asemenea, până în prezent, nu a fost emis niciun raport al FMI pentru a examina eficiența eforturilor BNM de a identifica beneficiarii efectivi ai băncilor. Prin urmare, recomandarea este considerată neimplementată. CCIA nu a primit nicio dovadă că Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești a elaborat o propunere de proiect adresată autorităților sau partenerilor de dezvoltare pentru a solicita asistență în dezvoltarea mecanismului de publicare a hotărârilor Judecătoriei Economice și ale Curții de Apel Economice.

Rata de implementare a recomandărilor raportului după 24 de luni este următoarea: 22 de recomandări (52%) au fost implementate integral, 8 recomandări (19%) au fost implementate parțial și 12 recomandări (29%) nu au fost implementate. Pentru mai multe, inclusiv despre ce nu a modificat Parlamentul în legi, aflați în raportul integral care poate fi accesat aici.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) este o structură independentă formată din experți internaționali și naționali, înființată în iunie 2021, prin decret prezidențial. CCIA are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție.Comitetul analizează informații din surse sigure și elaborează rapoarte în care oferă recomandări de optimizare a eficienței eforturilor anticorupție din țară. Ulterior, Comitetul evaluează gradul de implementare a recomandărilor de instituțiile de stat și actorii vizați, făcându-și publice aprecierile. Misiunea CCIA este de a consolida înțelegerea Republicii Moldova cu privire la problemele generale și specifice în ceea ce privește corupția mare și să sporească capacitatea statului de a lua măsuri corespunzătoare pentru a îmbunătăți viața cetățenilor Republicii Moldova.

#anticorupție #CCIA #raport

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.