Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) a elaborat un nou raport privind corupția în sectorul media din Republica Moldova și a evaluat implementarea recomandărilor din Raportul nr. 1 „Republica Offshore. Analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea banilor în sectorul bancar, de asigurări și financiar din Republica Moldova”.

Raportul de progres nr. 2 pentru Raportul nr. 1 „Republica Offshore. Analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea banilor în sectorul bancar, de asigurări și financiar din Republica Moldova” conține 42 de recomandări adresate mai multor instituții din Republica Moldova, ce vizează eliminarea lacunelor și a deficiențelor sistemice identificate de CCIA.

Potrivit acestuia, numirea guvernatorului BNM pe 22 decembrie 2023 nu a urmat o procedură transparentă și bazată merite, așa cum a fost recomandat de CCIA.

Procuratura Generală încă nu asigură că toate solicitările către Interpol sunt întemeiate și nu sunt motivate politic. PG a reiterat poziția sa exprimată în Raportul de progres nr. 1, conform căreia nu are competență procedurală în soluționarea problemelor legate de urmărirea penală, adăugarea sau eliminarea unei persoane de pe lista internațională de căutare, atribuții care revin procurorului de caz, în colaborare cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. La fel, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției nu au constituit un grup comun care să evalueze toate solicitările adresate către Interpol (în special, cele legate de corupție, spălare de bani) din ultimii trei ani.

În plus, CCIA nu a primit răspuns de la Cancelaria de Stat, dacă Guvernul Republicii Moldova finanțează suplimentar organele de drept pentru acoperirea cheltuielilor legate de traducere și contractarea specialiștilor (de exemplu, experți financiari).

De asemenea, până în prezent, nu a fost emis niciun raport al FMI pentru a examina eficiența eforturilor BNM de a identifica beneficiarii efectivi ai băncilor. Prin urmare, recomandarea este considerată neimplementată. CCIA nu a primit nicio dovadă că Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești a elaborat o propunere de proiect adresată autorităților sau partenerilor de dezvoltare pentru a solicita asistență în dezvoltarea mecanismului de publicare a hotărârilor Judecătoriei Economice și ale Curții de Apel Economice.

Rata de implementare a recomandărilor raportului după 24 de luni este următoarea: 22 de recomandări (52%) au fost implementate integral, 8 recomandări (19%) au fost implementate parțial și 12 recomandări (29%) nu au fost implementate. Pentru mai multe, inclusiv despre ce nu a modificat Parlamentul în legi, aflați în raportul integral care poate fi accesat aici.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) este o structură independentă formată din experți internaționali și naționali, înființată în iunie 2021, prin decret prezidențial. CCIA are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție.Comitetul analizează informații din surse sigure și elaborează rapoarte în care oferă recomandări de optimizare a eficienței eforturilor anticorupție din țară. Ulterior, Comitetul evaluează gradul de implementare a recomandărilor de instituțiile de stat și actorii vizați, făcându-și publice aprecierile. Misiunea CCIA este de a consolida înțelegerea Republicii Moldova cu privire la problemele generale și specifice în ceea ce privește corupția mare și să sporească capacitatea statului de a lua măsuri corespunzătoare pentru a îmbunătăți viața cetățenilor Republicii Moldova.

#anticorupție #CCIA #raport

54 de copii au plecat de acasă sau din instituții în ultima săptămână. Datele au fost prezentate de Poliție, iar în acest context, Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului din cadrul Primăriei Chișinău face apel către părinți, îngrijitori și întreaga comunitate să acorde o atenție sporită copiilor și să reacționeze imediat în cazul dispariției unui minor.

Potrivit datelor Poliției, 17 dintre cazuri au fost înregistrate în familie, 29 în instituții rezidențiale, patru în servicii de tip familial, iar alte patru în alte situații. În 40 de cazuri, copiii au plecat singuri, iar în 14 situații – în grup.

Specialiștii Direcției recomandă părinților să discute permanent cu cei mici și să fie atenți la starea lor emoțională și la eventualele schimbări de comportament. Copiii trebuie să știe că pot vorbi cu adulții despre problemele și temerile lor fără frica de a fi judecați sau pedepsiți.

Părinții sunt îndemnați să cunoască prietenii copiilor, locurile pe care le frecventează și persoanele cu care comunică, să stabilească reguli clare privind deplasările și ora revenirii acasă și să-i încurajeze să anunțe unde se află.

În cazul în care un copil nu poate fi găsit, specialiștii recomandă să nu aștepte. Poliția trebuie sesizată imediat, iar părinții sau îngrijitorii trebuie să ofere toate informațiile disponibile care ar putea contribui la identificarea și localizarea minorului.

„Orice minut poate conta”, subliniază Direcția, menționând că reacția rapidă a adulților și a comunității poate fi esențială în cazul dispariției unui copil.